Doar 82 de voturi sunt necesare acum pentru urmarirea penala a unui ministru-deputat

Camera Deputatilor are 326 de membri, iar cvorumul necesar este de 163 (jumatate din membrii sai). Insa, pentru avizarea favorabila a urmaririi penale a unui deputat va fi nevoie de acum inainte de cel putin 82 de voturi (jumatate din cvorumul de sedinta) in loc de 218 voturi (doua treimi din numarul total) deoarece Curtea Constitutionala a stabilit astazi ca prevederile din regulamentele Camerei Deputatilor si Senatului referitoare la cvorumul necesar avizarii inceperii urmaririi penale a ministrilor parlamentari sunt neconstitutionale.

Curtea a stabilit ca dispozitiile art. 155, alin. 3 din regulamentul Camerei Deputatilor - potrivit caruia cererea privind punerea sub urmarire penala a membrilor Guvernului se adopta cu votul a cel putin doua treimi din numatrul deputatilor - contravine Constitutiei, care prevede, la art.76, alin. 2, ca "legile ordinare si hotaririle se adopta cu votul majoritatii membrilor prezenti din fiecare Camera", informeaza NewsIn.

Din aceleasi considerente, Curtea a declarat neconstitutional si textul art.150 alin.(3) din regulamentul Senatului, care prevede ca „hotararea” privind urmarirea penala a membrilor Guvernului „se adopta cu votul majoritatii senatorilor”.

"Potrivit art.147 alin.(1) din Constitutie, dispozitiile din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale daca, in acest interval, Parlamentul nu pune de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept", arata CCR.

La inceputul lunii iulie, democrat-liberalii au sesizat CCR, reclamand neconstitutionalitatea prevederii din regulamentul deputatilor potrivit careia este nevoie de votul a doua treimi dintre deputati pentru a se cere inceperea urmaririi penale a unui ministru-parlamentar. Boc a explicat atunci ca procesul de incepere a urmaririi penale a deputatilor fosti sau actuali ministri este mai dificil decat in cazul investirii sau demiterii guvernului sau suspendarea presedintelui cand este nevoie de votul majoritatii.

Pe 9 iulie, Curtea Constitutionala a decis, la cererea presedintelui Camerei Bogdan Olteanu, sa amane pana in septembrie dezbaterea sesizarii PD-L privind neconstitutionalitatea prevederii din regulament privind cvorumul de doua treimi pentru inceperea urmaririi penale a ministrilor parlamentari. Judecatorii isi justificau decizia de a amana dezbaterea pana la data de 17 septembrie prin faptul ca presedintele Camerei Deputatilor a solicitat acordarea unui „termen rezonabil in care factorii constitutionali sa poata exprima un punct de vedere” fata de sesizarea inaintata Curtii.

PD-L a salutat apoi decizia de astazi a Curtii Constitutionale, considerand acest gest ca un gest justificat si binevenit pentru inlesnirea anchetarii cazurilor de mare coruptie.

"Totodata, Partidul Democrat Liberal solicita ferm presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului punerea cat mai rapida pe ordinea de zi a modificarilor ce trebuie aduse Regulamentelor astfel incat viitorul Parlament sa nu mosteneasca o situatie neclarificata", a declarat vicepresedintele PD-L, Liviu Negoita. Tot el a precizat ca vede aceasta decizie a CCR ca o dovada ca PD-L a castigat o batalie foarte importanta pentru recunoasterea principiului constitutional „toti suntem egali in fata legii”.

De asemenea, "PD-L cere Birourilor Permanente ale Parlamentului sa repuna urgent pe ordinea de zi cazurile ramase nesolutionate inca si ne exprimam speranta ca nu se va mai apela la tertipuri subterane pentru a evita luarea unei decizii in aceste cazuri ", a mai adaugat Negoita .