Un sfert din romani recunosc ca li s-au oferit bani in schimbul votului

Conform unei cercetari comandate de BiG Media Relatii Publice si realizate de Atipique Communications, cumpararea votului este cel mai des intalnita in Moldova unde 39% dintre locuitorii acestei zone recunosc ca li s-a oferit o suma de bani in schimbul votului. Urmatoarele regiuni ca intentie de cumparare a votului sunt Dobrogea (30%) si Oltenia (24%). Cei mai corecti politicieni sunt in regiunea Crisana-Maramures, unde numai 15% dintre locuitori au fost “ofertati” de partide pentru a pune stampila pe un anumit candidat. Transilvania si Banatul sunt sub media pe tara in ceea ce priveste disponibilitatea partidelor de a cumpara votul, cu procente de 18% respectiv 16%.

La intrebarea “Cunoasteti pe cineva caruia i s-au oferit bani pentru a vota un candidat sau un partid politic?” au raspuns afirmativ 45 % din locuitorii din Moldova, 38% dintre locuitorii din Dobrogea si 30% dintre olteni. In Transilvania procentele celor care cunosc persoane carora li s-au oferit bani sunt de 21%, urmati de 18% dintre banateni si 17% dintre maramureseni.

Cu toate acestea, numai 8% dintre romani recunosc ca ar vota pentru un candidat sau partid in schimbul unei sume de bani. 12% dintre participantii la cercetare sustin insa ca au in cercul de cunostinte persoane care ar face acelasi lucru.

Bucurestenii nu au convingeri unitare in ceea ce priveste cumpararea votului si sunt mai dispusi sa isi vanda votul decat media pe tara. Daca numai 8% dintre romani recunosc ca ar accepta o suma de bani pentru a vota, in Bucuresti media este de 14,2%.

“Metoda cumpararii votului este una tot mai des intalnita si exista riscul de a fi acceptata de catre cetatean ca fiind una normala. Este grav pentru ca incurajeaza dezinteresul fata de responsabilitatea sociala a votului si fata de politica in general, mai ales in randul tinerilor”, a declarat Gabriel Ferugean, Director BiG Media Relatii Publice.

Studiul a fost realizat in perioada 17-25 august 2008 pe un esantion national de 1250 de persoane. Metoda de cercetare folosita a constat in interviuri directe si focus grupuri realizate in Bucuresti si in 40 de localitati. In Bucuresti cercetarea a fost facuta pe un esantion reprezentativ de 500 de persoane.