Kosovo este acum terenul pe care, la fel ca in cazul conflictului prin terti din perioada Razboiului Rece, marile puteri se lupta pentru influenta globala.

Intr-o perioada in care se poarta negocieri privind statutul provinciei Kosovo, redactorul Cotidianul, trimis special al Radio Romania Actualitati la Belgrad, a intrebat trei experti sirbi despre miza si consecintele deciziei finale.

Este posibila o solutie pentru Kosovo care sa multumeasca ambele parti pina in decembrie?

Svetozar Stojanovici: Cu siguranta, nu! Unul dintre obstacole este pozitia SUA, care ii incurajeaza pe albanezii kosovari la independenta si atunci acestia nu mai sint angajati cu adevarat in negocieri. Daca SUA ar fi mai practice, fara sa dea oficial impresia ca fac concesii, i-ar sfatui in culise pe albanezi sa accepte autonomia.

Kosovo va fi sursa de probleme si daca ramine in Serbia.

Svetozar Stojanovici: Desi vor mai fi probleme, e o chestiune de integritate teritoriala la care Serbia nu renunta. Ei spun ca vor independenta, dar nu vor fi cu adevarat asa. Vor depinde de UE ani si ani, din toate punctele de vedere. Albanezii vor sa fie independenti doar de Serbia. Serbia, in acest caz, nu apara doar propria suveranitate si integritate teritoriala, ci implicit si principii de baza internationale. Partitionarea functionala a Kosovo este oportuna, cea teritoriala, nu! Albanezii sa aiba autonomie larga, iar sirbii din Kosovo sa fie administrati de Belgrad.

Va reusi UE sa adopte o pozitie unitara si sa vina cu o solutie acceptabila atit pentru SUA, cit si pentru Rusia?

Ivan Vejvoda: Cred ca un compromis este posibil in privinta Kosovo. Nu e doar un compromis intre Belgrad si Pristina, ci si un compromis intre UE, Rusia si SUA. Un lucru care nu poate decit sa ajute este ca intreaga regiune a Balcanilor se orienteaza vizibil spre UE, iar in cazul Kosovo, cea mai buna schita pentru cautarea unei solutii este una europeana. Ce s-a schimbat mult in problema Kosovo este pozitia noua de lider a UE, vizibila chiar in faptul ca ambasadorul european este cumva liderul echipei de mediatori internationali din care mai fac parte un rus si un american. UE este cea care conduce acum spre gasirea unei solutii cu acceptul Rusiei si al SUA pentru simplul fapt, macar, ca geografic si politic Kosovo e in Europa. In plus, sint sanse reale ca Serbia sa devina tara candidata la integrarea in UE pina la sfirsitul anului viitor.

In ce masura este Serbia angajata sa adere la UE (cu preconditia obligatorie a rezolvarii problemei Kosovo) si la NATO?

Svetozar Stojanovici: Evident, locul nostru este in UE. Dar cred ca UE ar trebui sa grabeasca procesul de integrare a Serbiei, cu tot cu Kosovo. Atunci problema provinciei ar fi mai usor de rezolvat in interiorul UE, pentru ca separatismul ar deveni mai putin absolut. Daca insa a deveni membri UE inseamna renuntarea la Kosovo, ei bine nu vom deveni niciodata membri UE. Cu NATO e alta poveste. E prea devreme sa vorbim despre asta. Oricum, nimeni nu ne-a invitat si, cum stiti, noi sintem o natie foarte ambitioasa si orgolioasa. Oricum, majoritatea populatiei ar fi impotriva acum, dar pe viitor probabil ca vom vrea in NATO, doar nu sintem masochisti...

Ljubomir Kljakici: Sirbii nu au uitat ca NATO i-a bombardat. In plus, acum, cea mai importanta tara din Alianta, SUA, sustine ruperea Kosovo de tara. In ce priveste aderarea la UE, ea e sprijinita de peste 80% din populatie. Dar si UE, in problema Kosovo, nu pare in stare sa-si gaseasca propria politica. UE se afla la mijloc, intre puterea militara a SUA si puterea economica, in gaz si petrol, a Rusiei. Problema e ca UE ne tot spune din 2000 pina acum ca sintem pe drumul cel bun, ca vom deveni membri in 10-20 de ani. Sirbii nu vor sa auda ca vor deveni membri peste nu stiu citi ani. La drept vorbind, Serbia are o economie in crestere si atunci unii oameni se intreaba de ce sa mai intre in UE?! UE ne pune prea multe conditii.


Despre autor:

Cotidianul

Sursa: Cotidianul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.