Voronin nu se mai lupta pentru retragerea rusilor din Transnistria

Dupa mai multe runde de negocieri in primavara aceasta pe tema unor planuri secrete si acorduri puse la punct in spatele usilor inchise pentru a pune capat “conflictului inghetat” din Transnistria, ultimele saptamani au lasat impresia ca niciun progres real nu este iminent. Si, in pofia atentiei acordate subiectului de presa internationala, populatia locala nu este la curent cu evolutiile si ramane relativ indiferenta fata de notiunea de solutionare.

Negocierile pentru statutul Transnistriei se afla in impas din primavara lui 2006, cand responsabilii de la Tiraspol au afirmat ca nu vor reveni la masa tratativelor pana cand partile interesate nu vor semna un acord care sa interzica orice presiune asupra Transnistriei. Aceasta cerinta a intervenit dupa ce Ucraina a introdus, in martie 2006, la cererea Moldovei, noi masuri vamale pentru republica separatista.
Conflictul nerezolvat are ramificatii mai largi pentru securitatea din Europa. Cat timp Rusia isi mentine trupele in Transnistria, impotriva vointei Moldovei, Statele Unite si NATO refuza sa ratifice o versiune din 1999 a Tratatului privind Fortele Conventionale in Europa, care reglementeaza desfasurarea de arme nucleare pe continent. Afirmand ca Rusia nu va mai astepta, presedintele rus Vladimir Putin a anuntat ca Moscova se va retrage din tratat, miscare ce are stransa legatura cu planurile SUA de a instala componente ale sistemului sau de aparare antiracheta in Europa centrala.

In ultimele saptamani, o schimbare de situatie a parut iminenta, desi nu neaparat una pe placul Europei occidentale sau al SUA. In iunie, presedintele moldovean Vladimir Voronin s-a intalnit de trei ori cu Putin, inclusiv la 22 iunie, la resedinta Novo-Ogarevo, din afara Moscovei, a sefului statului rus. Sunt cunoscute putine detalii de la aceasta intalnire, dar relatiile par se se fi imbunatatit fata de indiferenta manifestata de cele doua tari dupa dezacordul in legatura cu Memorandumul Kozak, propus de Rusia in 2003 (initiat de Dmitri Kozak, viceministru de Externe). Planul propunea un stat federalizat pentru a pune capat conflictului transnistrean, dar Voronin a respins asemenea intentii si apoi a reorientat in mod radical Moldova spre integrarea europeana. Dupa intalnirea cu Putin de la Novo-Ogarevo, Voronin a anuntat ca autoritatile de la Chisinau vor depune eforturi pentru reluarea negocierilor cat mai curand posibil, in formatul “cinci plus doi” (Moldova, Transnistria, Rusia, Ucraina si Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa).

O chestiune de orientare, nu de etnicitate

In Moldova, majoritatea populatiei isi exprima frustrarea fata de absenta unei solutii dar, din diverse motive, nu este preocupata de aceasta problema asa cum se manifesta in celelalte foste state sovietice unde exista conflicte inghetate (Abhazia si Osetia de Sud din Georgia, Nagorno-Karabah in Armenia/Azerbaidjan).

Majoritatea moldovenilor spun ca “atat de multe casatorii mixte realizate de-a lungul anilor si amestecul celor doua populatii au indepartat orice diferente entice”, si nici chiar limba nu prezinta obstacole, deoarce localnicii trec cu usurinta de la rusa la romana.

“Nu exista nicio animozitate etnica”, a declarat Dumitru Minzarari, analist in probleme de politica externa si de securitate la Institutul pentru dezvoltare si initiative sociale din Chisinau.

Autoritatile din Tiraspol folosesc drept argument “orientarile diferite” ale celor doua teritorii. In timp ce Republica Moldova are aspiratii spre UE si Occident, populatia din Transnistria isi vede viitorul legat de Rusia. Tiraspol Times, o publicatie sprijinita, se pare, de autoritatile separatiste, a publicat recent comentariile lui Bogdan Diordiev: “Fie ca place sau nu, Transnistria are un element incontestabil de cultura rusa. Acest lucru nu se poate schimba, asa ca cel mai bine este sa-l iei ca atare si sa-l accepti. Acesta dateaza din istoria peculiara, care este, desigur, foarte diferita de istoria Moldovei: timp de sute de ani, acesta a fost pamant rusesc. Comparati acest lucru cu legaturile aproape inexistente dintre Moldova si Romania. A fost Transnistria vreodata parte a Moldovei? Niciodata. A fost vreodata parte a Romaniei? Ei bine, a fost ocupata timp de trei sau patru ani in cel de-al doilea razboi mondial, dar a fost impotriva vointei ei. Nu este corect sa ii ocupi din nou si sa-i fortezi sa fie parte a unei tari in care nu vor sa traiasca, impotriva vointei lor', a declarat Diordiev pentru ISN Security Watch.

Transnistrenii trebuie atrasi
Noul primar al Chisinaului, liberalul Dorin Chirtoaca, crede ca Republica Moldova trebuie sa devina mai atractiva pentru cetatenii Transnistriei.

Si un expert strain, Fredo Arias-King, crede ca, atunci cand Moldova va avea o noua conducere si va incepe sa se transforme, tinerii din Transnistria “pot incepe sa fie atrasi de reunificare, in conditiile puse de Moldova”. Altii afirma ca malul drept al Nistrului este deja mai atractiv decat cel stang si ca mai multi muncitori se muta la Chisinau decat invers. Si ca, oricum, a vorbi de cresterea standardelor de viata este o solutie pe termen lung, in timp ce o actiune este necesara acum. Ei spun ca, daca se va pierde aceasta oportunitate, noile generatii vor fi educate in acest spirit anti-moldovenesc si reunificarea va fi tot mai dificila. O amanare va intari preferinta pentru statu-quo si in randul tinerilor din Moldova. “Pentru generatiile mai tinere, totul s-a intamplat deja cu prea mult timp in urma si tinerii nu se mai gandesc la asta... Daca acest conflict nu este rezolvat in cativa ani si nimanui nu-i pasa cu adevarat, nu va fi nicio problema sa ramanem divizati”, a declarat Ianina Cozari-Rojkova, profesor la scoala de jurnalism din Chisinau.

Radio Europa Libera a citat un sondaj realizat de Institutul pentru politici publice, in care doar 3,7 % din moldoveni considera rezolvarea conflictului din Transnistria ca fiind cea mai importanta de pe lista prioritatilor.

Ruperea tacerii

Deocamdata, criticii vad ca Voronin si aliatii lui sunt mai interesati de a crea indirect posibilitatea de a ramane la putere cateva generatii. Conform unui scenariu care a iesit la iveala, ambele parlamente vor fi dizolvate si vor avea loc alegeri in paralel, Transnistriei garantandu-i-se circa 20 de locuri in noul parlament comun si pozitii in guvern. Adaugand voturile comunistilor la cele ale autoritatilor de la Tiraspol, o majoritate pro-rusa ar putea domina un parlament comun. Unii spun ca Voronin a aranjat deja vanzarea unei parti importante din economia Moldovei in schimbul unui astfel de acord. “Un Voronin frustrat creste continuu pretul pe care ar trebui sa-l plateasca pentru ca Putin sa accepte un acord pe care Moldova si l-ar putea permite”, scrie Vladimir Socor in The Jamestown Foundation's Eurasia Daily Monitor din 29 iunie. “Acest pret poate implica acum o preluare, probabil o vanzare engros, a economiei Moldovei de catre interese rusesti”. Potrivit lui Socor, Chisinaul ar fi oferit anterior un numar de posturi in institutii federale oficialilor de la Tiraspol, dar nu pentru a profita de ele.

Cei ingrijorati de cadrul netransparent al negocierilor spun ca UE si SUA trebuie sa insiste mai mult pe langa Moscova ca toate partile implicate sa lucreze asupra unui acord de pace si nu sa preseze Moldova sa cedeze prea multe, pe gratis, pentru o solutie.

UE a acordat o atentie mai mare in ultima perioada negocierilor pentru Transnistria. La 12 iulie, Parlamentul European a adoptat in unanimitate o rezolutie prin care cere UE sa devina “participant deplin” la negocieri. Rezolutia condamna represiunea, hartuirea si persecutarea cetatenilor si a ONG-urilor, care au loc sistematic in Transnistria. Si oficiali din Departamentul de Stat al SUA au declarat ca au abordat cu aliatii europeni ideea unei forte multinationale de mentinere a pacii in Transnistria.

Pozitii insuficiente, in opinia analistilor locali. ”Comunitatea internationala trebuie sa fie mai dura cu Rusia”, apreciaza Dumitru Minzarari, analist in probleme de politica externa si de securitate la Institutul pentru dezvoltare si initiative sociale din Chisinau. El a argumentat ca mentinerea tacerii incurajeaza Moscova sa mearga chiar mai departe. “Rusii spun: Suntem aici de 15 ani si nu a fost niciun incident major. Moldovenii spun: Nu a fost niciun incident major aici de 15 ani, asa ca de ce sunteti aici?”.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe