Lumea moderna, asaltata de maladii misterioase

Secolul XX a ramas in istoria neagra nu numai prin hecatombele celor doua razboaie mondiale si ale celor regionale, dar si prin aparitia unor maladii ca SIDA sau Ebola, carora nu li s-a gasit nici sursa, nici leacul. "Boala vacii nebune" si gripa aviara sunt doar doua dintre maladiile ce au provocat victime animale si umane, deopotriva.

Modalitatile de crestere a animalelor si conditiile de trai din marile aglomerari umane, apoi globalizarea comertului si a transporturilor asigura extinderea rapida pe tot Pamantul a acestor epizootii si epidemii.

Omenirea a constientizat pericolul febrei aftoase in 2001, cand Marea Britanie s-a confruntat cu o epidemie care a provocat pagube de miliarde de lire sterline si a dus la sacrificarea a peste 6,5 milioane de bovine si ovine. Maladia are, insa, o istorie mult mai veche. Boala este una infectioasa, specifica animalelor rumegatoare, caracterizata prin febra si eruptii localizate. Spre deosebire de cunoscuta "boala a vacii nebune", febra aftoasa nu afecteaza omul. Boala are o actiune dezastruoasa asupra animalelor din categoria "biongulate", animalele domestice cu copita despicata - vaci, oi, capre si porci.

De-a lungul timpului, s-au inregistrat cazuri extrem de izolate de transmitere a bolii la om. Se pare ca prima transmitere inregistrata oficial in anale a aparut in Germania, in 1695. Un alt caz cunoscut este cel a fizicianului Hertwig, care, in 1834, a contractat febra aftoasa, dupa ce a baut laptele unei vaci bolnave. in epoca moderna, cel mai recent caz de transmitere dateaza din 1966, si s-a produs in Northumberland, Anglia. Maladia de origine virala a fost semnalata, in ultimii ani, in Europa, America de Nord si de Sud, Australia si Asia. Cele trei focare de febra aftoasa cu care se confrunta, in aceste zile, sudul Marii Britanii au determinat Uniunea Europeana sa isi ia masuri de protectie pentru a evita situatia din 2001, cand maladia a cuprins intregul continent.

Comisia Europeana a interzis exporturile de animale si produse derivate din carne provenite din Marea Britanie, dupa ce, in provincia spaniola Catalunia, 48 de de ferme au importat aproape 2.000 de bovine din Albion.

Boala vacii nebune, o amintire inca dureroasa

In mai 1990, John Gummer, ministrul britanic al agriculturii la acel moment, a indemnat-o pe fiica sa, de numai patru ani, sa manance in fata camerelor de luat vederi un sandvis din carne de vita. Prin acest gest "melodramatic", oficialul incerca sa ii convinga pe conationali ca pot consu­ma linistiti carne de vita. Britanicii isi mai aminteau inca de primul caz de boala neurologica la bovine, descoperit in 1985.

Numai ca demersul sau a fost anulat in scurt timp de o epidemie ce a depasit granitele Marii Britanii. Nu­mita "boala vacii nebune", din cauza modului ciu­dat de manifestare a animalelor, maladia a erupt in anul 1992-1993, cand s-au inregistrat peste 100.000 de cazuri de boala la vite.

Maladia a aparut in urma practicii de suplimentare a hranei vitelor cu resturi de carne provenite de la oi ce sufereau de scrapie, in scopul cresterii productiei de lapte si carne. Aceasta modalitate de hranire a inceput sa fie folosita inca din anii '30. Devenita o regula in fermele zootehnice din intreaga lume, practica i-a afectat chiar pe cei care au descoperit-o.

Desi primele rapoarte oficiale negau faptul ca ESB se poate transmite la om, in 1996 guvernul britanic a recunoscut existenta unor victime umane ale bolii vacii nebune. Marea Britanie a exportat peste 460.000 de animale bolnave inainte de a se institui interdictia. Rezultatul: o adevarata isterie in intreaga lume, reactie justificata de mai multe cazuri de decese la om. Efectele epidemiei se resimt si astazi. Nici Romania nu a fost ocolita de epidemie.

In raportul de evaluare din 2006 al Comisiei Europene, in vederea integrarii tarii noastre in UE, se mentiona ca sunt necesare masuri pen­tru eficientizarea strangerii datelor despre boala vacii nebune.

Febra dengue da frisoane Asiei

Sezonul musonic nu a adus in Asia de Sud-Est doar inundatiile si umiditatea obisnuite, ci si o puternica epidemie de febra dengue. Pana acum, maladia a facut 1.100 de morti in Indonezia, din 100.000 de cazuri. in Myanmar s-a ajuns la 100 de morti, din 8.000 de cazuri; pentru comparatie, in intreg sezonul trecut au existat 11.000 cazuri si 132 de victime. Chiar si in securizatul Singapore au existat trei cazuri fatale.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe