In timp ce presedintele Vladimir Putin s-a angajat intr-o confruntare fara menajamente cu Occidentul, marcile straine sunt mai prezente ca niciodata la Moscova.
Dar, pe fondul deziluziilor si a numeroaselor momente de tensiune, fascinatia de acum 15 ani pentru Vest a cedat in Rusia, locul indiferentei si a respingerii. Odinioara triste si dezolante, strazile moscovite sunt acum in masura sa concureze cu cele din Occident: aceleasi magazine, restaurante, autovehicule si panouri publicitare. Chiar si metroul, un mijloc folosit la fel de mult de locuitorii capitalei Rusiei ca la Paris sau New York, si-a pierdut definitiv, potrivit comentariilor presei de peste Ocean, aspectul sovietic. Potrivit unei anchete realizate de Center for Strategic and International Studies, 62 la suta dintre rusii cu varste cuprinse intre 16 si 29 de ani sunt de parere ca "tinerii rusi doresc acelasi lucru ca tinerii din Europa occidentala".

In acelasi timp, pentru 78% din persoanele intervievate, "Rusia s-ar putea purta mai frumos, daca strainii ar inceta sa-i impuna ideile lor", in timp ce 64 la suta vad in Statele Unite un "dusman" sau un "rival". "Atitudinea cea mai deschisa vizavi de Occident a existat la inceputul anilor 90, perioada marilor sperante. Occidentul, America erau percepute drept modele. Se credea ca Rusia ar putea urma calea democratiilor occidentale", isi aminteste Natalia Zorkaia, sociolog la Centrul de studii Levada. Conform unui ultim sondaj al acestei institutii, 46 la suta dintre rusi considera tarile occidentale "adversare" ale tarii lor, in conditiile in care 74 de procente sustin ca Rusia trebuie sa urmeze propria ei cale de dezvoltare. Sentimentele rusilor in privinta occidentalilor au evoluat, de la destramarea URSS, in 1991, de la speranta la deceptie, apoi la provocare. "La inceput a fost fascinatie. Rusii au descoperit produsele de consum, oamenii erau naivi, credeau ca sistemul capitalist si multipartitismul le poate schimba viata", explica expertul Liza Levidova. Dar rusii au descoperit capitalismul salbatic, care a antrenat saracirea a milioane de persoane. A venit apoi anul 1993 si asaltul ordonat de Boris Eltin asupra Parlamentului. Alt soc a fost razboiul din Cecenia, declansat in 1994, si criza financiara din 1998. Astazi, 47 la suta dintre rusi considera ca Vladimir Putin si serviciile de securitate sunt cele mai importante institutii ale tarii si ca, in dialogul lui cu Occidentul, presedintele trebuie sa adopte o pozitie mai dura.


Despre autor:

Sursa: Curentul.ro


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.