Monarhiile europene, la rascruce de timpuri

Contestate sau nu, adeseori obligate la compromisuri, supravietuind razboaielor, inconjurate de scandaluri, de la cele politice la cele mondene, monarhiile europene au reusit sa supravietuiasca, dovedindu-si in timp viabilitatea. Ca sistem, ca reprezentativitate, ca parte a identitatii unei natiuni. Marja lor de manevra este insa din ce in ce mai restransa si tot mai multe voci sunt de parere ca vremea capetelor incoronate a apus. Mostenitorii tronurilor europene sunt cei care vor dovedi daca acesta este sau nu adevarul.

Proclamand Libertate, Egalitate, Fraternitate, Revolutia franceza din 1789 a deschis o noua era in istorie, reusind sa rastoarne sistemul politic al monarhiei absolute. La aceasta schimbare radicala a mediului social-politic a contribuit, in primul rand, faptul ca datoriile Curtii regale atinsesera o cifra astronomica, astfel ca, sub domnia lui Ludovic al XVI-lea, situatia a devenit exploziva. Datoriile au fost cauzate de cheltuielile enorme ale Curtii (cea mai somptuoasa din Europa), dar si de cele ale uriasei armate franceze, din care facea parte si o flota puternica, trimisa deseori in razboaie costisitoare.

Toate acestea au epuizat rezervele statului, mai ales ca majoritatea nobililor nu plateau impozite. Dupa caderea Bastiliei, pe 14 iulie 1789, si infiintarea Adunarii Nationale Constituante, istoria Frantei, dar si a Europei au suferit schimbari de esenta. Adunarea Nationala, formata din burghezi si artistocrati, a adoptat Declaratia Drepturilor Omului si Cetatenesti, in care au fost reformulate fundamentele principale ale revolutiei prin care fusese rasturanta monarhia si proclamat un alt sistem social-politic, respectiv cel specific republicii.

Timp de peste un secol, republica nu a convins Europa

Desi republica, cel putin ca organizare statala, parea foarte atragatoare, intrucat, prin lege, suveranitatea apartinea poporului, iar puterea executiva era exercitata de cetateni alesi, ea nu a "sedus" o lunga perioada de timp tarile europene.

Astfel ca, spre exemplu, in 1914, Europa era in mod preponderent monarhica. Cu exceptia Frantei, Portugaliei si Elvetiei, toti sefii de stat purtau coroane pe cap. Astazi, situatia s-a schimbat mult. Desi multi considera monarhia ca pe ceva desuet si anacronic, iar republicile au depasit, ca numar, tarile cu aceasta forma de guvernamant, jumatate din statele care compun Uniunea Europeana au ca sefi regi sau regine.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe