Tranzitie prezidentiala majora franco-europeana

Nu numai pentru ca au disparut de pe strazile Parisului echipele care distribuiau afise si mandarine furnizate de partidul centrist UDF al candidatului Francois Bayrou, dar si pentru ca toata lumea - candidati, ziaristi, si bineinteles alegatori asteapta sa vada ce va iesi din urne. Sigur va avea loc un al doilea tur de scrutin cu doi din cei 12 candidati omologati. Cu toate ca fata de alegerile prezidentiale precedente numarul lor s-a diminuat cu patru, opinia publica franceza considera ca sunt prea multi fata de cerintele unui scrutin democratic.

Oricum, majoritatea observatorilor este de acord ca nu poate fi asteptata o repetare a celor petrecute la alegerile prezidentiale anterioare cand candidatul extremei drepte Le Pen a intrat in al doilea tur din cauza esecului socialistilor condusi de fostul premier Jospin chiar si numai pentru faptul ca nimeni nu se asteapta ca tranzitia prezidentiala sa fie facuta cu un lider de 78 de ani. Ziarul Le Monde se mira de afluenta mare de ziaristi straini si de abundenta comentariilor din presa straina. Un corespondent britanic raspundea ca interesul deosebit fata de aceste alegeri este determinat de faptul ca acum nu este vorba de trecerea de la un presedinte la altul, ci de la o generatie politica la alta. Post-gaullismul de la Pompidou la Mitterrand urmat de chiraquismul care a inventat si coabitarea la guvernare intre stanga si dreapta va fi urmat de asta data, de marea necunoscuta stabilita de cine va iesi -Sarkozy, Bayrou sau candidata socialista Royal. Intram in alta perioada care nu poate fi numita nici macar post-chiraquism deoarece ambii candidati care provin din actuala putere s-au distantat de presedintele in retragere desi acesta din urma il sprijina din varful buzelor pe candidatul Sarkozy. Numai candidata socialista care se vrea exponenta unei "stangi noi" si-a exprimat dorinta sa fie continuatoarea fostului presedinte socialist Mitterrand.

Nemultumiri si crize

Campania electorala de pana acum a prilejuit cea mai ampla dezbatere cunoscuta intr-un astfel de cadru asupra destinului Frantei si Europei in noua conjuctura. Centrul de studii al vietii politice a constatat ca francezii manifesta un interes deosebit fata de desfasurarea si temele acestei campanii electorale. Cel putin trei sferturi din alegatori urmaresc constant la televiziune si radio relatarile asupra alegerilor. Pe masura ce se apropie data scrutinului au crescut vanzarile de ziare care prezinta relatari mai complete despre campania electorala. Candidatii de mai mica anvergura se plang ca actiunile lor nu sunt oglindite in timp ce unele deplasari ale lui Sarkozy sunt urmarite la fata locului de peste 300 de jurnalisti. S-a manifestat totusi o discrepanta intre problemele reale puse de evolutia economica si sociala si cele preferate cu predilectie de candidati. In momentul actual indicata drept predominanta, evidentiata si de factori responsabili este problema stabilirii unui nou echilibru intre dimensiunea sociala si rentabilitatea si competitivitatea eforturilor economico-financiare. Un subiect deosebit de delicat in spatele caruia se afla problema sacrificiilor cerute de rigorile rentabilitatii. Exponenti de frunte ai patronatului dau exemplul Statelor Unite care au lasat mult in urma Franta si Europa in materie de productivitatea muncii cu consecinte economice nefaste pentru Europa.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe