Rasa umana se condamna singura: Jumatate din mancarea produsa se arunca la gunoi

In 2075, populatia globala este estimata sa ajunga la aproximativ 9,5 miliarde de locuitori iar pentru toti acestia trebuie asigurata cantitatea de hrana necesara supravietuirii.

Cu toate acestea, peste 2 miliarde tone de alimente sunt aruncate la gunoi anual in intreaga lume. Risipa se produce din cauza conditiilor precare de depozitare, termenelor stricte de expirare, ofertelor promotionale din magazine si a lipsei de educatie a cumparatorilor.

• Lumea a treia si tarile dezvoltate

In tarile din lumea a treia, foarte slab dezvoltate, cum sunt cele din Africa de Sud sau Asia de Sud-Est, la baza irosirii hranei sta in principiu incapacitatea producatorilor de a se ocupa de culturi in mod corespunzator, din lipsa de bani, si imposibilitatea de a pastra alimentele in spatii special amenajate dupa recoltare.

Pe de cealalta parte, in tarile cu o economie bine pusa la punct, cum este, de exemplu Marea Britanie, desi se asigura toate conditiile optime pentru practicile agricole, exista alte probleme, cu cei care trebuie sa consume produsele alimentare de data aceasta. Majoritatea supermarket-urilor refuza de cele mai multe ori fructe sau legume bune de consumat doar din cauza ca nu indeplinesc anumite caracteristici fizice (nu au forma sau marimea pe care consumatorul o cauta).

30% din culturile de fructe si legume ale Marii Britanii nu sunt nici macar culese din cauza acestor “imperfectiuni” de natura estetuca, pierzandu-se astfel anual pana la 1,6 milioane de tone de hrana. De asemenea, consumatorii tind de multe ori sa cumpere mai mult decat este necesar iar apoi sunt nevoiti sa arunce la gunoi alimentele care s-au alterat in camara. In medie, intre 30%-50% dintre alimentele cumparate in SUA si Europa ajung la gunoi pentru ca nu mai apuca sa fie consumate.

• Odata cu hrana se mai pierde apa

Pana la 550 miliarde metri cubi de apa sunt irositi anual pentru producerea unor culturi de pe urma carora nimeni nu beneficiaza niciodata. Iar o dieta carnivora adauga o presiune suplimentara asupra acestei probleme, pentru 1 kg de carne fiind necesara o cantitate de 20-50 de ori mai mare de apa decat pentru obtinerea unui kilogram de legume sau fructe. Apa nu are un rol important doar in obtinerea alimentelor, ea fiind esentiala si in prelucrarea alimentelor pana ca ele sa poata ajunge in sacosele consumatorilor.

Astfel, pentru obtinerea unui kilogram de mere sunt necesari 822 litri de apa; pentru 1 kg de orez, 2,497 litri de apa sau pentru 1 kg de masline, 3,025 litri de apa.

• … si energie

Deoarece o mare parte din energia folosita in industria alimentara provine din utilizarea combustibililor fosili, risipa de alimente contribuie si la o incalzire globala inutila. In agricultura, o mare parte din energie este folosita pentru aplicarea ingrasamintelor si a pesticidelor, lasand la o parte cantitatea necesara folosita de masinile agricole pentru recoltarea sau procesarea alimentelor.

• Recomandarile britanicilor: Schimbarea mentalitatii oamenilor

Populatia in crestere, cresterea standardelor pentru o nutritie mai buna si preferintele alimentare in continua schimbare vor exercita presiuni privind aprovizionarea cu alimente la nivel mondial in viitor.

Pentru a preveni aceasta problema, guvernele, agentiile de dezvoltare si organizatie ca ONU "trebuie sa lucreze impreuna pentru a ajuta oamenii sa-si schimba mentalitatea privind deseurile si pentru a descuraja practicile risipitoare de catre fermieri, producatori alimentari, supermarket-uri si consumatori", a concluzionat raportul prezentat de Institutul britanic.

Citeste si:

Cum se pot reduce erorile umane în procesele de producție repetitive

---

Despre autor: