Job in tarile UE dupa aderare

La un an si jumatate dupa aderarea Ungariei la UE, aproximativ 45.000 de maghiari lucreaza oficial in tarile Europei de Vest. Acesta cifra e cat se poate de aproximativa, intrucat nici autoritatile de resort din Ungaria nici cele ale UE nu dispun de statistici sigure.

Potrivit estimarii unui specialist in domeniu, cifra reala a ungurilor care lucreaza in Occident ar fi de trei ori mai mare. Asta inseamna ca si la peste un an de la aderare, 2/3 din unguri continua sa lucreze la negru! Aceasta situatie e valabila chiar si in cazul Marii Britanii, unde nu e nevoie de autorizatie de munca, ci doar de inregistrare. De altfel, dupa aderarea Ungariei la UE doar trei tari - Marea Britanie, Irlanda si Suedia -au deschis total, fara restrictii, portile in fata fortei de munca din noile state aderate.

Chiar daca aderarea Budapestei nu a insemnat sub nici o forma inceputul exodului inspre Vestul Europei, totusi actul integrarii oficiale a simplificat cateva lucruri. in primul rand tevatura administrativa, apoi trecerea granitei, in plus cerintele pietii fortei de munca a UE au fost mai clar formulate si au aparut, ca ciupercile dupa ploaie, agentiile de recrutare-plasare a fortei de munca.

Deocamdata specialistii maghiari - sociologi, economisti - nu pot aprecia nici partile bune, nici cele negative ale exodului. Tot ceea ce pot spune sigur e ca acest proces va continua in viitor. Ceea ce e evident de pe acuma e ca nu somerii de la tara, adica muncitorii de joasa calificare au plecat in Occident, ci forta de munca de la oras, mediu sau superior calificata. Potrivit unui sondaj sociologic realizat printre adultii tineri din Ungaria - femei si barbati intre 19 si 29 de ani - 39% din ei intentioneaza sa lucreze pentru o perioada mai lunga sau scurta de timp in tarile UE, SUA si Canada.

Potrivit graficelor realizate in urma sondajului demoscopic, disponibilitatea de mobilitate a fortei de munca mai in varsta de 22 de ani scade spectaculos, ceea ce denota ca cei mai mobili sunt tinerii intre 19 si 22 de ani, dar si ca multe proiecte de job in Occident esueaza.

Una din cele mai neasteptate concluzii a cercetarii o constituie constatarea ca pe tinerii din Ungaria ii determina inspre exod in primul rand nu nevoile financiar-materiale, ci dorinta de aventura! Cercetarea a revelat, luand in considerare venitul pe cap de membru de familie, ca mult mai multi tineri din familiile apartinand cincimii "de sus" doresc sa mearga in Occident decat cei din cincimea "de jos". Munca in Occident atrage in primul rand pe cei cu calificare medie sau de specialitate si in cea mai mica masura pe mamele casnice sau cele aflate in concediul platit de crestere a copilului.

Astfel e de inteles de ce doar 29% din femeile tinere doresc sa lucreze in strainatate, in vreme ce la barbati acest procentaj e aproape dublu, 48%! Unde doresc adultii tineri din Ungaria sa lucreze? Favorita number one e Germania, unde 25% din cei chestionati intentioneaza sa se angajeze. Urmeaza SUA unde doresc sa plece 13%, in Marea Britanie 11%, apoi in Austria 9%, in Italia 8%, in Franta si Olanda 5%, in Elvetia 4%, in Canada 3%, in Suedia, Irlanda, Spania 3%.

Nu e de mirare ca cei mai informati despre conditiile de job din Occident sunt adultii tineri din zona Transdanubiana - limitrofa Austriei si Sloveniei - si ca tot printre ei se afla si cel mai mic numar de persoane care intentioneaza sa plece din tara! Ceea ce da bataie de cap politicienilor, economistilor si specialistilor in domeniul muncii e ca o considerabila parte a elitei inalt calificate pleaca din tara, locul lor fiind luat de straini, in special ardeleni, slovaci, ucraineni.

Daca elita profesionala care a plecat se va mai intoarce in Ungaria, daca cei veniti aici din tarile vecine vor ramane sau vor pleca si ei mai departe inspre Vest, ca acest proces va inviora sau nu economia - acestea sunt intrebari la care, deocamdata nimeni nu poate da raspunsuri sigure.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe