Drumul Turciei spre Uniunea Europeana a fost lung si presarat cu obstacole. Ankara asteapta din 1963 sa-i fie recunoscuta vocatia europeana si a privit aproape neputincioasa cum alte state, care si-au depus candidatura doar la inceputul anilor '90, i-au luat-o inainte. UE nu a jucat intotdeauna cu cartile pe fata cand a venit vorba despre integrarea acestei tari musulmane intr-un spatiu comunitar eminamente crestin. In 1997, la Luxemburg, fostul premier turc, Bulent Ecevit, suparat de atitudinea antiturca a liderilor europeni, a parasit masa negocierilor.

Doi ani mai tarziu, europenii si-au cerut scuze si au invitat Turcia la summitul Uniunii de la Helsinki, unde au acceptat-o ca stat candidat cu conditia unor reforme sociale si democratice destul de aspre. Sapte ani mai tarziu, tara si-a indeplinit toate obligatiile impuse de Bruxelles si pe buna dreptate s-a aratat consternata si nervoasa cand a vazut ca integrarea sa europeana este pusa din nou sub semnul intrebarii.

Motivul oficial al dezacordului din sanul UE a fost refuzul Ankarei de a recunoaste Ciprul. Turcia a facut, in sfarsit, un pas ferm spre UE pe 3 octombrie anul acesta, cand negocierile de aderare cu Uniunea au fost lansate in mod oficial la sesiunea conferintei interguvernamentale bilaterale, desfasurata la Luxemburg. Ministrul turc de externe, Abdullah Gul, care a sosit pentru ceremonie doar dupa ce omologii sai din UE au aprobat cadrul discutiilor cu Ankara, a declarat ca este o situatie avantajoasa atat pentru Europa, cat si pentru tara sa. Lansarea negocierilor cu Uniunea, a afirmat el, marcheaza inceputul unei "noi ere" pentru Turcia."Relatiile noastre cu Europa au inceput in 1963, o perioada de peste 40 de ani", a afirmat Gul. "Am ajuns intr-o etapa istorica. Nu doar Turcia va avea de castigat, ci si Europa".

Secretarul britanic de externe, Jack Straw, care a prezidat cele peste 30 de ore de negocieri tensionate care au precedat aprobarea cadrului de negociere, a salutat si el "ziua cu adevarat istorica" pentru Europa si comunitatea internationala. In extremis, Turcia a fost invitata la negocieri, in contrapartida cu Croatia, Europa trecand astfel pe langa o noua criza. Dar eforturile Ankarei nu s-au incheiat aici, dat fiind ca se preconizeaza ca negocierile vor dura cel putin un deceniu. "Obiectivul comun al negocierilor este aderarea", se afirma in documentul finalizat pe 3 octombrie. Acesta cere Ankarei sa continue procesul de reforma si democratizare si stipuleaza dreptul UE de a suspenda discutiile in situatia unei "incalcari grave si persistente" a angajamentelor acceptate.

Adevarul

Sursa: Adevarul



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.