Romania a depus la Curtea Internationala de Justitie de la Haga (CIJ) memoriul privind delimitarea platoului continental, a anuntat Bogdan Aurescu, consilier in MAE si agentul partii romane in procesul de delimitare a spatiilor maritime intre Romania si Ucraina.

Potrivit oficialului roman, acest document face "o prezentare a situatiei de fapt, prezentarea dreptului aplicabil in aceasta speta si solutia pe care partea romana o propune Curtii". in opinia sa, memoriul este "un document foarte bine fundamentat juridic, avand si doua volume de anexe, dintre care un volum de harti" si a fost alcatuit tinand cont de jurisprudenta recenta sau mai veche a CIJ sau a altor instante competente in domeniul frontierelor maritime. Materialul a fost redactat de o echipa de experti din MAE, o parte provenind din Oficiul pentru Frontiere si Delimitari Maritime, infiintat in acest an in Ministerul de Externe.

Intelegerea intre parti, aproape imposibila
Depunerea memoriului de catre partea romana dovedeste faptul ca Bucurestiul inclina spre o rezolvare juridica a diferendului. Apelul la CIJ este prevazut in conventia semnata de cele doua state in 1998, in document stipulandu-se ca, daca in termen de doi ani nu se ajunge la o solutie bilaterala, cele doua parti isi rezerva dreptul de a apela la instanta ONU.

De la semnarea documentului si pana in 2004, atunci cand a fost introdusa actiunea in instanta, intre expertii celor doua state au avut loc mai multe runde de negocieri, fara sa se ajunga la o solutie bilaterala. Nenumaratele runde de negocieri, purtate pe parcursul ultimilor cinci ani, au dovedit dorinta Bucurestiului de a ajunge la o rezolvare nemediata a conflictului. Potrivit lui Bogdan Aurescu, si partea ucraineana recunoaste capacitatea CIJ de a da o solutie echitabila in diferendul care desparte cele doua tari, pe baza expertizei acumulate pana acum.

Pentru a nu ingreuna si mai mult dosarul relatiilor bilaterale, diplomatii romani nu doresc sa recunoasca public esecul tratativelor politice. De altfel, in cursul acestuia an, au avut loc doua runde de negocieri inutile, fapt ce dovedeste ca mecanismul politico-diplomatic functioneaza doar pentru a mentine aparentele. Ceea ce difera de perioada precedenta este atmosfera negocierilor.

Daca pana la schimbarea puterii de la Kiev aceasta era incordata, asemanatoare cu cea dintre doua tari aflate in conflict deschis, acum aceasta este destinsa, lipsind insa elementele unui progres concret.

Curtea va lua o decizie finala in 2007 sau 2008

Depunerea memoriului este o faza intermediara, acesteia urmandu-i depunerea unui contramemoriu ucrainean. Dupa familiarizarea Curtii cu argumentele celor doua parti, incepe audierea orala a reprezentantilor Bucurestiului si Kievului, faza ce dureaza intre o saptamana si o luna, judecatorii incepand apoi procedurile de deliberare pe parcursul a patru-sapte luni. In practica CIJ, un proces de delimitare a frontierelor maritime dureaza pana la patru ani.

Pentru moment, declara Bogdan Aurescu, continutul memoriului depus de Romania este confidential, insa acesta va fi facut public in momentul sustinerii cauzei de catre reprezentantii celor doua capitale. Venirea la putere a lui Victor Iuscenko nu a insemnat si schimbarea atitudinii Ucrainei fata de Romania, contrar declaratiilor optimiste facute la intalnirea cu presedintele Basescu. Noua putere a preluat pozitiile fostului presedinte Leonid Kucima, nu numai in ceea ce priveste platoul continental si Canalul Bastroe, ci si in ceea ce priveste minoritatea romana din Ucraina.

Aflata in avangarda ofensivei americane pentru democratizarea statelor CSI, Ucraina nu doreste sa faca nici o concesie teritoriala sau politica statelor vecine. Mai mult, traiectoria sinuoasa a Kievului in elaborarea planului de pacificare a Transnistriei si blocarea negocierilor cu Romania arata clar ca Ucraina incearca sa se impuna ca lider, in forta, in fata vecinilor sai. Accederea la controlul gurilor Dunarii prin amenajarea unui canal paralel de acces la Marea Neagra, Bastroe, si intrarea sub suzeranitate ucraineana a unei parti considerabile din platoul continental, fac parte din strategia Kievului de structurare a unei puteri economice independente de vecinul sau de la Rasarit, Rusia.

Expedierea diferendului in instanta ONU de catre Bucuresti este singura posibilitate concreta de a obtine castig de cauza in fata unui partener-concurent ce a devenit depozitarul intereselor strategice americane in spatiul postsovietic.


Despre autor:

Adevarul

Sursa: Adevarul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.