Reuters: Relatiile cu Romania, miza alegerilor din R. Moldova

Moldovenii sunt chemati la urne pentru a alege intre comunistii care pledeaza pentru un parteneriat strategic cu Rusia si partidele liberale, care vor o apropiere de Romania si de Uniunea Europeana, relateaza NewsIn, citand Reuters.

Comunistii au castigat alegerile din 5 aprilie, dar rezultatele au dus la proteste violente ale tinerilor, care au devastat sediile Presedintiei si Parlamentului. Voronin a acuzat Romania pentru instigarea la violenta.

Prinsa intre Ucraina si Romania, Republica Moldova, fosta republica sovietica, depinde economic de Rusia, care are si trupe desfasurate in in regiunea separatista Transnistria.

Intr-o campanie electorala intens disputata, Voronin a acuzat partidele liberale de opozitie ca vor ca Republica Moldova sa fi alipita Romaniei. La randul lor, liberalii acuza comunistii de fraudarea alegerilor, prin implicarea institutiilor statului si acoperirea mediatica partinitoare.

Campania a scos la iveala o diviziune profunda intre alegatorii lui Voronin, din satele sarace si din randul minoritatilor etnice, si electoratul liberal, de obicei tanar si provenind din zone urbane.

Multi dintre sustinatorii lui Voronin sunt angajati ai statului sau nostalgici dupa perioada sovietica, cand Republica Moldova avea o relatie privilegiata cu Moscova si era descrisa drept "livada infloritoare a Uniunii Sovietice".

Liberalii vor relatii mai apropiate cu Occidentului, unde sute de mii de moldoveni au plecat la munca.

Rusia ofera peste 90% din energia consumata de Republica Moldova, il sustine pe Voronin si a promis un imprumut de 500 de milioane de dolari pentru a ajuta tara sa faca fata crizei economice.

In Romania, presedintele Traian Basescu si-a exprimat deschis sustinerea fata de opozitie, iar interesul public fata de vot este mare.


Scenarii posibile dupa alegerile legislative anticipate din R. Moldova

• Ce spun sondajele?

Sondajele arata o scadere a sustinerii pentru comunisti, creditati cu circa 30% dintre intentiile de vot, dupa ce au primit aproape 50% din sufragii in aprilie. Pe de alta parte, numerosii alegatori inca nehotarati ar putea influenta semnificativ rezultatele de miercuri. Doua partide de opozitie, liberalii si democrat liberalii, ar obtine impreuna 20% din voturi, arata sondajele, in timp ce Partidul Democrat, condus de un fost comunist, Marian Lupu, ar putea primi pana la 10% din sufragii.

• Victoria comunistilor

In cazul in care comunistii vor contrazice sondajele si vor obtine 61 de mandate, vor putea alege cu usurinta un presedinte.
Relatiile cu Rusia ar ramane o prioritate, iar un "parteneriat strategic" ar putea permite primirea imprumutului de 500 de milioane de dolari promis de Moscova pentru a ajuta Chisinaul sa faca fata crizei financiare globale. Relatiile cu Romania ar fi in continuare tensionate, in timp ce relatiile cu Uniunea Europeana probabil ca ar progresa, dar incet.

• Comunistii pierd teren

In cazul in care comunistii vor primi intre 52 si 61 de locuri, ar putea desemna un guvern si un presedinte al Parlamentului, dar in continuare nu ar putea asigura alegerea unui presedinte dorit de ei. Comunistii ar putea forma o alianta cu Partidul Democrat (PDM), in conditiile in care liderul PDM Marian Lupu a spus ca un astfel de acord este posibil daca Voronin se retrage din politica. Pe de alta parte, Voronin vrea sa ramana in continuare in prim-planul scenei politice, asemeni lui Vladimir Putin in Rusia. O astfel de alianta, in baza careia Lupu ar putea deveni presedinte, ar permite relatii bune atat cu Rusia, cat si cu Uniunea Europeana si Romania.

• Daca, totusi, comunistii pierd alegerile

In cazul in care comunistii obtin un rezultat atat de slab incat nici macar o alianta cu Partidul Democrat nu mai este posibila, partidele prooccidentale ar putea schimba semnificativ politica externa a Republicii Moldova. Ar fi stranse relatiile cu Romania si UE, iar noul guvern ar lua, probabil, in considerare retragerea din Comunitatea Statelor Independente (CSI). Dar acestea ar lua timp, in conditiile in care Rusia asigura circa jumatate din comertul extern al Republicii Moldova si putin peste 90% din importurile de energie.

Noile autoritati ar anunta, probabil intentia de a adera la NATO, o masura care ar pune in pericol relatiile cu Rusia si care ar contraveni neutralitatii in politica externa prevazuta de Constitutie. Astfel de planuri risca sa complice si rezolvarea conflictului transnistrean, unde Rusia are trupe desfasurate. De asemenea, daca niciuna dintre tabere nu obtine suficiente voturi pentru a alege un nou presedinte, Voronin va fi in continuare sef al statului pana in 15 iunie 2010 - la un an dupa dizolvarea Parlamentului.

• Violente de strada

Analistii au pareri diferite in ceea ce priveste riscul unor noi proteste violente. Unii experti sunt de parere ca opozitia, daca va fi invinsa, se va teme sa nu isi piarda legitimitatea in fata Occidentului prin ciocniri cu autoritatile, asa ca va opta probabil pentru mitinguri pasnice. Orice proteste violente probabil sa vor fi spontane, dar comunistii ar putea incerca sa acuze opozitia. Presa controlata de comunisti a acuzat opozitia in campanie ca incearca sa obtina sustine din partea lumii interlope moldovene.

---

Despre autor: