Aceasta reforma urmeaza sa fie anuntata in cursul zilei de luni la Nantes (vest), de catre ministrul imigratiei, Eric Besson, relateaza NewsIn.
"Franta naturalizeaza anual aproape 100.000 de straini. In prezent, instrumentarea dosarelor este dubla, la prefecturi, pe de o parte, si la ministerul pe care il conduc, pe de alta parte. In medie, trec 20 de luni pana la luarea unei decizii, cu diferente semnificative de la o prefectura la alta", a explicat luni Eric Besson pentru cotidianul Ouest-France. Prefectii sunt reprezentantii statului in toate cele 100 de departamente franceze.
"De acum, deciziile de naturalizare vor fi luate la propunerea prefectilor, ministerul urmand sa mai faca doar o ultima verificare a propunerilor favorabile, pentru a verifica daca sunt indeplinite toate conditiile legale. Cat despre deciziile negative, acestea vor tine de acum inainte doar de prefecti", a precizat Eric Besson.
Pana in prezent, prefecturile inregistrau si instrumentau cererile de cetatenie si emiteau un aviz. Pentru a echilibra termenele de solutionare a cererilor intre prefecturi, deciziile finale vor fi luate in baza unor criterii comune.
"Reforma va fi pusa in aplicare din ianuarie 2010 in 20 de departamente (...), apoi extinsa progresiv la tot teritoriul incepand din 1 iulie 2010", a mai spus ministrul francez.
Proiectul suscita deja critici, unii experti considerand ca acesta ar putea favoriza abuzurile. "O asemenea putere delegata prefectilor presupune in mod firesc un risc de abuz de putere si favoritism politic. De aceea, toate tarile democrate mari si-au centralizat procedurile de naturalizare", a spus istoricul Patrick Weil, considerat unul dintre cei mai buni specialisti in domeniu.
Masura franceza intervine in contextul in care si Romania a decis sa isi accelereze procedurile de acordare a cetateniei, adresandu-se in special cetatenilor din Republica Moldova. Guvernul roman a decis miercuri simplificarea procedurilor de acordare a cetateniei romane si urgentarea unor termene prevazute de normele in vigoare. Premierul Emil Boc a precizat ca modificarile aduse legii se refera la fostii cetateni romani, care au dobandit cetatenia prin nastere sau adoptie si care au pierdut-o din motive neimputabile lor, dar si la persoanele carora le-a fost ridicata cetatenia. Potrivit noilor norme, pot dobandi cetatenia descendentii cetatenilor romani pana la gradul III. Normele anterioare permit acest lucru doar pentru descendentii pana la gradul II.
In jur de 60% dintre cele 4 milioane de cetateni ai R. Moldova au descendenta romana, iar in cadrul Ambasadei Romaniei de la Chisinau s-ar afla la ora actuala in jur de 800.000 de cereri de obtinere a cetateniei romane, potrivit presedintelui Traian Basescu.
In Uniunea Europeana au existat voci reticente fata de aceasta masura luata de Romania.
Despre autor:
Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.
-
Spațiile verzi și eficiența energetică, viziunea pentru un București sustenabil
Sursa: green.start-up.ro
-
Românii de la Rottaprint se extind în internațional: comenzi în 14 țări, în 2023
Sursa: retail.ro
-
Dan Mihăescu: Ce trebuie să știe fondatorii despre GapMinder Fund II?
Sursa: start-up.ro
-
Care este ziua ta norocoasă în funcție de zodie în săptămâna 22-28 aprilie
Sursa: garbo.ro
-
Cine sunt câștigătorii premiilor RoFintech Awards 2024?
Sursa: futurebanking.ro
-
O companie importantă de logistică și transport achiziționează 100 camioane...
Sursa: wall-street.ro
-
10 Mesaje pe care ar trebui să le lipim prin toată casa ca să le vedem cât...
Sursa: kudika.ro