Analist rus: 'Revolutia Twitter nu va schimba nimic'

Nimic nu se schimba in estul Europei, indiferent de schimbarile de regim si de guvern, considera acesta. Indiferent cine castiga in luptele politice, viata continua dupa aceleasi reguli - guvernantii continua sa fure, comunitatea de afaceri ii inseala si pe muncitori si statul, politicienii mint. Chiar si cei care raspund la apelurile opozitiei de a iesi in strada stiu, in inima lor, ca nu se va schimba nimic, dar dezgustul fata de politicienii corupti de la putere cantareste mai greu decat neincrederea in demagogii din fortele de opozitie. Iar daca in cele din urma vin la putere lideri noi, se repeta acelasi scenariu, nu se schimba decat numele si rolurile celor implicati.

Actualele crize din Republica Moldova si Georgia amintesc de evenimente similare din alte tari: se da navala in Parlament, se sparg ferestre si se distruge mobilier. Aceasta este o scena jucata din nou si din nou in fostele republici sovietice. Diferenta dintre evenimentele actuale si cele din America de Sud de la sfarsitul secolului al 19-lea este ca majoritatea revolutiilor si revoltelor de astazi sunt lipsite de varsare de sange. Cel putin pentru moment, adauga analistul rus.

Indiferent cine castiga in Moldova si Georgia, nu exista motive sa ne asteptam la schimbari in sistemele lor economice, politice sau sociale, explica el: si guvernele si opozitia vor economie de piata, ambele tabere vor relatii mai apropiate cu Occidentul si NATO si sa-si armonizeze legile cu standardele europene.

Faptul ca elita conducatoare moldoveana inca se mai numeste Partidul Comunist adauga ceva culoare crizei, facand posibil ca lupta politica sa se duca intre comunisti si liberali, sau intre stanga si dreapta, dar acest lucru este lipsit de orice continut ideologic. Politicile sociale ale guvernului de stanga de la Chisinau sunt identice cu cele ale guvernului de dreapta de la Tbilisi, spune analistul.

In Moldova, s-a facut privatizare cu la fel de mult de zel ca in alte tari din fostul Bloc Estic. Motivul este simplu: fiecare grup politic isi are capitalistii sai care, impreuna cu oficialii de stat, pot mulge bugetul de fonduri, obtine contracte importante de la autoritati si folosi relatiile din administratie pentru a-si invinge concurenta.

Multimile de protestatari de la Chisinau si Tbilisi nu cer schimbari radicale de politici sau ale sistemului ca intreg, ci doar isi exprima frustrarea fata de conditiile in care traiesc si fata de modul cum functioneaza societatea in general. Pentru ca nu cere solutii concrete la aceste probleme, populatia accepta tacit sa le suporte in continuare.

Criza economica afecteaza Europa de Est mai rau decat pe tarile vestice. Mii de oameni care lucrau in strainatate si-au pierdut locurile de munca si s-au intors acasa, unde se confrunta cu probleme si mai mari. O intreaga generatie de tineri moldoveni nu-si gaseste locul nici in tara, nici in strainatate. Sistemul de securitate sociala al Moldovei a dat gres exact cand era mai multa nevoie de el si nici autoritatile, nici opozitia nu stiu cum sa treaca peste criza, incheie analistul rus.