Irlanda de Nord: Doi soldati britanici, ucisi in cel mai grav atac din 1998

Atacul de sambata intervine in conditiile in care, pe de o parte, seful politiei avertizase saptamana aceasta ca amenintarea reprezentata de disidentii republicani a ajuns la un nivel fara precedent in ultimii zece ani, iar pe de alta parte au aparut informatii ca fortele speciale britanice s-au intors in Irlanda de Nord pentru operatiuni de spionaj, relateaza NewsIn.

Politia nu a furnizat foarte multe amanunte despre atacul de sambata, dar presa a relatat ca personalul de la baza armatei britanice prelua o comanda de pizza cand au aparut indivizi inarmati intr-un vehicul deschizand focul. Doi membri ai personalului militar au fost ucisi, iar alte patru persoane, intre care doi militari, au fost ranite.

Ultima data cand un soldat britanic a fost ucis in provincia irlandeza s-a intamplat in 1997. Atacul de sambata da nastere temerilor legate de o posibila revenire la violentele de dinainte de 1998.

Atacul a avut loc in jurul orei locale 21.40 (23.40, ora Romaniei) la cartierul general al fortelor de geniu de la Masserene, din comitatul Antrim, la nord-vest de Belfast. Au fost trase intre 30 si 40 de focuri de arma, dar nu este foarte clar modul de operare.

Deputatul unionist Jeffrey Donaldson a declarat la canalul de televiziune BBC ca, din cate a inteles, indivizi inarmati cu mitraliere au patruns in cazarma dandu-se drept furnizori de pizza.

Atacul "ne duce inapoi la vremurile rele pe care le lasasem de mult in urma", a declarat la randul sau deputatul nationalist Thomas Burns, care a adaugat ca suspiciunile se indreapta catre disidentii republicani.

Un purtator de cuvant al premierului britanic Gordon Brown a condamnat acest "atac teribil" si a transmis un avertisment celor care "vor sa provoace deraierea procesului de pace".

De altfel, oficialii din Irlanda si Marea Britanie, mediatorii si principalele forte politice au condamnat la unison atacul de sambata.

Ulsterul a cunoscut 30 de ani de violente intre 1969 si 1998, soldate cu circa 3.500 de morti. Acordul de pace semnat in 1998, cunoscut si sub numele de Acordul din Vinerea Mare, negociat de senatorul american George Mitchell, in prezent emisar pentru Orientul Mijlociu, a pus capat spiralei violentelor. Atunci, Armata Republicana Irlandeza, care lupta pentru unificarea Irlandei si se sprijinea pe minoritatea romano-catolica, si grupurile gherilei protestante probritanice au cazut la pace si au acceptat armistitiul.

In 2007 Irlanda de Nord a trecut intr-o etapa istorica, odata cu instalarea unui nou guvern din care fac parte cei aflati pana atunci in tabere opuse - protestantul Ian Paisley si catolicul Martin McGuinness.

Totusi, in ultimele 18 luni in provincie s-au inregistrat mai multe incidente violente provocate de paramilitarii republicani, care se opun procesului de pace. Au fost peste zece tentative de asasinare a unor ofiteri de politie. Seful politiei din Irlanda de Nord, Hugh Orde, a avertizat recent ca exista un risc din ce in ce mai mare de a fi comise atacuri de catre disidenti impotriva politiei.

In ianuarie, o bomba de mare putere a fost dezamorsata la Castlewellan, un oras aflat la 50 de kilometri sud de capitala Belfast. Un grup republican disident a revendicat responsabilitatea pentru amplasarea bombei.

Cel mai grav atentat dupa acordul de pace din 1998 s-a petrecut la cateva luni de la semnarea documentului, cand o masina-capcana a explodat in piata din orasul Omagh, situat la vest de Belfast, omorand 29 de persoane. The Real IRA (Adevarata IRA), un grup disident, a revendicat atacul. Atentatul a provocat indignare pe plan international, dar si intern, ceea ce a creat presiune asupra disidentilor republicani pentru a pune capat violentelor.