Aproape 4.000 de romani si bulgari ar putea lucra in Elvetia dupa 1 iunie 2009

"Intr-o prima etapa de sapte ani de la intrarea in vigoare a acordului, respectiv pana la data de 1 iunie 2016, va exista, la fel ca si in cazul statelor membre ale acordurilor anterioare, un control al pietei muncii, respectiv restrictii ale dreptului de angajare in Elvetia. Aceasta inseamna ca un angajator elvetian poate angaja un lucrator din Romania sau Bulgaria numai daca pentru locul de munca respectiv nu a gasit un angajat cetatean sau din celelalte state membre ale UE. Contingentele se vor stabili anual", scrie in comunicatul MMFPS.

Conform Oficiului federal de migratie din Elvetia, pentru 2009 au fost aprobate in fiecare an un numar de permisele (tip B) care se prelungesc anual si un numar de permise de scurta durata (tip L) care se prelungesc in mod exceptional.

Situatia permiselor de munca este prezentata in urmatorul tabel:

7ani (2009-2016)	Permise anuale (tip B)	Permise de scurta durata (tip L)
2009	362	3620
2010	523	4984
2011	684	6355
2012	885	7722
2013	1046	9090
2014	1126	10457
2015	1207	11664

Cea de-a doua etapa tranzitorie este intre 2016 si 2019, perioada in care va fi aplicata clauza de protectie speciala, care permite reducerea numarului de permise de rezidenta, respectiv reintroducerea contingentelor, in conditiile unei imigratii prea puternice. Aceste dispozitii tranzitorii sunt menite sa asigure o deschidere treptata si controlata a pietei de munca.

"Romanii vor avea acces liber pe piata muncii din Elvetia, cel mai tarziu in 2019", mai arata comunicatul MMFPS, care precizeaza ca Romania nu a introdus perioade tranzitorii pentru cetatenii elvetieni.

Ambasadorul elvetian la Uniunea Europeana (UE), Jacques de Watteville, a declarat luni pentru NewsIn ca guvernul elvetian va tine cont de opinia alegatorilor care au votat "nu" la referendum si va creste cu 20% controalele la angajatori, in special in domenii precum constructiile sau serviciile hoteliere.

De altfel, ministrul elvetian al justitiei, Eveline Widmer-Schlumpf a recunoscut, duminica, - imediat dupa referendumul privind prelungirea acordurilor cu UE, in vigoare din 2002, referitoare la libera circulatie a persoanelor si au fost de acord ca ele sa fie extinse, pentru a include Romania si Bulgaria, - ca referendumul a fost controversat si ca "multi cetateni sunt ingrijorati de posibilele repercusiuni ale imigratiei" si de aceea a dat asigurari ca aceste indoieli "vor fi luate serios in considerare pe viitor" si "se va tine seama de ele la implementarea deciziei poporului".