Descoperirea celulelor Gratzel si traficul intracelular al membranelor, teorii cu sansa la Nobel

Metodologia utilizata de Thomson Reuters in predictiile pentru Nobel consta in corelarea unei statistici privind referirile din literatura de specialitate la teoriile cercetatorilor cu importanta descoperirilor facute de fiecare om de stiinta, arata NewsIn.

Pentru rolul in descoperirea si pentru cercetarile de pionerat asupra telomerilor si a telomerazelor, predictiile ii indica pe: Elizabeth H. Blackburn, profesor la Catedra de Biologie si Fiziologie „Morris Herztein“, Departamentul de Biochimie si Biofizica, Universitatea California din San Francisco, Carol W. Greider, director al Departamentului de Biologie Moleculara Genetica, Scoala de Medicina Johns Hopkins, Baltimore si Jack W. Szostak, profesor de Genetica la Scoala de Medicina Harvard .

Pentru cercetarile in domeniul traficului intracelular al membranelor: James E. Rothman, presedinte al Departamentului de Biologie Celulara, profesor de Chimie, Universitatea Yale si Randy Schekman, cercetator la Institutul Medical Howard Hughes.

Pentru descoperirile fundamentale in domeniul imagisticii prin rezonanta magnetica functionala (fMRI), care au revolutionat studiul functiilor cerebrale precum si in diagnoza lor in cadrul medicinii clinice: Seiji Ogawa, director al Laboratoarelor Ogawa pentru Studiul Functiilor Cerebrale, Fundatia Hamano de Cercetare in Domeniul Stiintelor Biologice, Tokyo.

Michael Grätzel, director al Laboratorului Fotonica si Interfete, Institutul Federal Elvetian de Tehnologie (EPFL) din Laussane, pentru inventarea celulelor solare fotosensibilizatoare, in prezent cunoscute sub denumirea de celule Grätzel.

Jacqueline K. Barton, profesor la Catedra de Chimie „Arthur si Marian Hanisch Memorial”, director al Diviziei de Chimie si Inginerie Chimica, Institutul Californian de Tehnologie din Pasadena, California, Bernd Giese, profesor la Departamentul de Chimie, Universitatea din Basel si Gary B. Schuster, decan al Scolii de Chimie, Institutul Tehnologic al statului Georgia, pentru cercetarile lor de pionerat in domeniul transferului de electron din ADN.

Benjamin List, director al Institutului Max Planck pentru Cercetarea Carbunelui, Mülheim an der Ruhr, Germania, pentru dezvoltarea catalizei organice asimetrice folosind enaminele.

Yakir Aharonov, de la Departamentul de Fizica, Stiinta si Ingineria Informaticii, Universitatea Chapman si Sir Michael V. Berry, cercetator afiliat Societatii Regale Engleze si profesor Emerit al Catredei de Fizica „Melville Wills”, Universitatea din Bristol, pentru descoperirea Efectului Aharonov-Bohm, respectiv a Fazei Berry inrudita cu acesta.

Juan Ignacio Cirac, director al Diviziei Teoretice, Institutul Max Planck de Optica Cuantica, Garching, Germania si Peter Zoller, de la Institutul de Fizica Teoretica, Universitatea din Innsbruck si director Stiintific al Institutului de Optica Cuantica si de Informatica Cuantica din cadrul Academiei Austriece de Stiinta de la Innsbruck, pentru cercetarile lor de pionerat in domeniul opticii si a informaticii cuantice.

Sir John B. Pendry, cercetator afiliat Societatii Regale Engleze, conducator al Grupului de Teorie a Materiei Condensate, Colegiul Imperial de Stiinta si Tehnologie, Londra, Sheldon Schultz, de la Universitatea California din San Diego si David R. Smith, director al Centrului de Studiu al Metamaterialelor si al Dispozitivelor Plasmonice, Universitatea Duke, Chapel Hill, pentru predictia si descoperirea refractiei negative.


Premiile Nobel se acorda din 1901, pentru fizica, chimie, psihologie sau medicina, literatura si pace. Astazi, Academia Suedeza va anunta laureatul Nobel pentru medicina.