Fiinta umana depaseste de departe capacitatea unui computer in privinta abilitatii de a recunoaste cu exactitate anumite chipuri sau obiecte din mediul inconjurator. Si asta intr-un mod extrem de complex, cu distinctii clare in legatura cu formele, culorile si alte trasaturi.
Desi pana acum existau putine informatii de specialitate privind modul in care se desfasoara procesul de identificare si memorizare vizuala, in present, cercetatorii de la Spitalul de Pediatrie din Boston (Statele Unite) au reusit sa realizeze o harta a zonelor din creier responsabile cu identificarea elementelor vizuale. Este vorba de un studiu realizat pe un lot de pacienti diagnosticati cu epilepsie si care au fost supusi unor interventii chirurgicale. Conform rezultatelor studiului, publicat in revista "Neuron", se pare ca exista anumite conditii care influenteaza direct modul in care un om identifica obiectele si persoanele din jurul sau.

O informatie vizuala circula in mod obisnuit de la retina ochiului catre zona din creier responsabila cu inmagazinarea datelor percepute prin intermediul simtului vazului, adica lobul temporal. Acest tip de perceptii sunt procesate si apoi distribuite in alte regiuni craniene, in functie de tipul de informatii folosite la un moment dat. "Ceea ce nu se stia cu exactitate pana acum se refera la modul in care se deruleaza acest tip de semnale vizuale si cum pot fi ele utilizate de fiinta umana" – a declarat dr Gabriel Kreiman, de la sectia de oftamologie a spitalului american. El a precizat ca, desi unii specialisti cred ca, daca nu ai feedback, inseamna ca informatia vizuala perceputa intr-un anumit moment nu este esentiala si, deci, devine irelevanta, fiind stearsa din memoria afectiva. "Ei bine, se pare ca lucrurile nu stau chiar asa. Prin intermediul acestui studiu, am reusit sa demonstram in mod stiintific faptul ca prima impresie conteaza conteaza cu adevarat" – a subliniat Kreiman.

Conform cercetatorilor, feedback-ul poate fi lansat de alte zone ale creierului in momente diferite de la producerea inregistrarii unei impresii, fiind folosita ulterior fie in situatii critice, cand poate aparea asa-numitul "flash-back", fie intr-un alt stadiu al existentei unui individ. In timpul inregistrarii activitatii cerebrale a celor 11 pacienti participanti la studiu (in majoritate adolescenti) s-a constatat ca, cel putin in cazul a cinci tipuri de obiecte – animale, scaunde, fete umane, fructe si diverse tipuri de masini - exista anumite particularitati de inmagazinare si utilizare a informatiilor vizuale, in functie de marimea si gradul de rotatie al obiectelor.


Despre autor:

Romania Libera

Sursa: Romania Libera


Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.