Fondurile UE pentru autostrazi si proiecte de mediu ar putea fi suspendate in cazul in care guvernul ignora in mod repetat avertismentele CE cu privire la deficitul bugetar, ce poate depasi maximum un an si cu doar cu cateva zecimale limita de 3% in conditii de criza economica grava.

Deficitul bugetar a ajuns la 3% din produsul intern brut la sfarsitul lunii noiembrie si se apropie de 4% din PIB, in conditiile in care incasarile bugetare au scazut luna trecuta cu 3,5 miliarde lei, tendinta mentinandu-se si in luna decembrie, au declarat pentru NewsIn surse din MEF.

Comisia Europeana declanseaza procedura de deficit excesiv impotriva oricarui stat membru UE care depaseste plafonul de 3%, fapt care poate atrage si plata unor amenzi semnificative in cazul statelor din zona euro.

Romania nu poate fi, insa, amendata, intrucat nu a adoptat moneda europeana, dar Uniunea Europeana ar putea decide suspendarea fondurilor de coeziune, daca inalca in mod repetat recomandarile Comisiei cu privire la reducerea defictului.

Potrivit site-ului Comisiei Europene, fondurile de coeziune destinate proiectelor de infrastructura - autostrazi, cai ferate, celor de energie - conducte, facilitati de stocare sau celor de mediu "pot fi suspendate daca un stat membru are un deficit bugetar excesiv si nu a luat masuri de redresare a acestuia". Decizia se ia de catre celelalte state membre cu majoritate calificata in Consiliul European.

Comisarul pentru afaceri economice si monetare Joaquin Almunia a avertizat in repetate randuri ca actuala criza economica nu poate fi folosita drept pretext pentru depasirea deficitului de 3%.

El a spus ca executivul european va tolera un deficit de cateva zecimale peste 3% doar pentru maximum un an si in conditii de incetinire grava sau recesiune economica.

La inceputul lunii noiembrie, CE a demarat procedura de deficit excesiv impotriva Irlandei, tara din zona euro care a ajuns la un deficit de 5,5% in 2008 ce ar urma sa creasca la 6,5% in 2009.

Ungaria, care a primit un ajutor de 21 de miliarde de euro de la Fondul Monetar International pentru a-si salva economia grav afectata de criza financiara, a fost sfatuita de comisarul Almunia sa aloce o parte din acesti bani acoperirii deficitului care ar urma sa ajunga la 3,4% in 2008, potrivit previziunilor de toamna ale Comisiei. Budapesta a fost de acord sa ajunga la un deficit de 2,6% ca urmare a acestor masuri. Comisarul a avertizat Ungaria ca nu va adera la zona euro decat in momentul in care indeplineste toate criteriile Maastricht - in special o inflatie redusa si un deficit bugetar sub 3% din produsul intern brut (PIB).

Romania si-a propus sa adopte moneda unica europeana in 2014, dar actualele politici bugetare, daca vor fi mentinute, risca sa indeparteze aceasta data.

Executivul european a adoptat in iunie o recomandare prin care cerea Guvernului Romaniei sa accelereze reformele structurale, sa adopte urgent o planificare credibila pe termen mediu si un buget multianual si sa reduca deficitul bugetar. Potrivit prognozei de toamna, executivul european si-a revizuit estimarea privind deficitul bugetar al Romaniei din acest an, de la 2,9% la 3,4% din produsul intern brut (PIB). De asemenea, estimarea de deficit bugetar pentru 2009 creste de la 3,7% la 4,1% din PIB, iar pentru 2010, CE prognozeaza un deficit public de 3,8% din PIB.

Procedura de deficit excesiv este reglementata de Tratatul de la Maastricht si stabileste obligativitatea statelor membre de a evita deficite bugetare excesive (insemnand deficite mai mari de 3% din PIB).

Consiliul European este forul decizional in declansarea procedurii si are la baza rapoartele intocmite de Comisia Europeana. De asemenea, Consiliul realizeaza calendarul de monitorizare in cadrul procedurii, precum si termenele pentru evaluare.

Decizia se ia in cel mult trei luni de la momentul in care guvernele raporteaza rezultatele exercitiilor bugetare, respectiv dupa 1 martie si 1 septembrie in fiecare an. Consiliul admite si situatii in care depasirea plafonului maxim de deficit este considerata temporara si exceptionala, atunci cand deficitul excesiv este rezultatul unor evenimente neprevazute, cum ar fi dezastrele naturale, sau al unei recesiuni economice cu 2% din PIB sub tinta prognozata de statul membru.

Dupa decizie, Consiliul face unele recomandari de diminuare a deficitului si stabileste un termen de patru luni, in care trebuie facute actiuni de corectare a deficitului.

Daca statul membru nu reuseste sa duca la indeplinire decizia Consiliului, acesta, in mod normal, trece, dupa zece luni, la aplicarea de sanctiuni financiare.

In prima faza, sanctiunile sunt sub forma unui depozit fara dobanda in contul Comisiei Europene. Suma are doua componente. Una dintre componente este echivalentul a 0,2% din PIB, iar cealalta este variabila si este legata de marimea deficitului. Ulterior, anual, Consiliul poate lua noi decizii de intensificare a sanctiunilor. Astfel, acesta poate cere formarea unui depozit suplimentar, dar fara ca suma toala anuala sa depaseasca 0,5% din PIB.

Depozitul se transforma in amenda in cazul in care deficitul nu este corectat in cel mult doi ani.

Consiliul mai poate cere masuri suplimentare cum ar fi: publicarea unor informatii suplimentare din partea statului membru in cauza inainte ca acesta sa faca emisiuni de obligatiuni, o recomandare pentru Banca Europeana de Investitii de a-si reconsidera politica de creditare a statului respectiv.

Deficitul este calculat de Comisia Europeana, prin biroul statistic Eurostat, conform Sistemului European de Contabilitate (European System of Integrated Economic Accounts) ESA 95. Metodologia de calcul ESA 95 a fost creata astfel incat datele referitoare la statele membre sa fie complete si comparabile.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.