Doar unul din sase giurgiuveni detine un card bancar

Desi alcatuiesc unul dintre cele mai dinamice sectoare din economia romaneasca, bancile nu se dezvolta decat pe arii restranse. Pana in luna decembrie a anului trecut bucurestenii adunasera mai mult de o treime din totalul creditelor acordate in Romania, potrivit datelor BNR.

Daca mai adaugam si Timisoara, Cluj si Constanta, obtinem aproape jumatate din totalul finantarilor. In judete precum Giurgiu si Tulcea cardul bancar este aproape o necunoscuta. Statistic, in aceste judete, doar unul din sase locuitori detine un " plastic". La nivel de tara, in 2006 se inregistrau peste 8.700.000 de carduri active la o populatie de aproximativ 22 milioane de locuitori. Astfel ca raportul cardurilor pe cap de locuitor este in cele doua judete dunarene de aproape trei ori sub media nationala.

Bucurestenii au adunat o treime din credite

Diferentele de dezvoltare intre Capitala si restul Romaniei se accentueaza an de an. La nivel macro, Bucurestiul a inregistrat o crestere economica de peste 11%, cu mai mult de trei procente peste nivelul estimat pentru Romania pe ansamblul anului trecut. Somajul in capitala este la jumatatea nivelului mediu din tara. Nici in cazul gradului de bancarizare situatia nu sta altfel. Bucurestenii si firmele din Capitala au imprumutat, pana la sfarsitul anului trecut, echivalentul a 33,7 miliarde lei, suma ce a reprezentat 36% din totalul creditelor in moneda nationala si valuta acordate de banci in aceasta perioada, reiese din datele publicate de Banca Nationala.

In Capitala erau active la sfarsitul anului trecut 2.230.120 de carduri bancare. Potrivit datelor de la ultimul recensamant, populatia Capitalei era de 2.226.457 de locuitori. Astfel, raportul card/ cap de locuitor depaseste de aproape trei ori media pe tara. Ca pondere in totalul cardurilor existente pe piata, Capitala aduna un sfert din total.

O cincime dintre romani au luat 40% din totalul creditelor

Daca excludem creditele acordate companiilor, Bucurestiul si alte trei judete au adunat circa 40% din totalul finantarilor din Romania. Creditele de consum si cele ipotecare acordate bucurestenilor, clujenilor, constantenilor si timisenilor insumeaza 14,9 miliarde lei, ceea ce reprezinta 40% din totalul de 38,4 miliarde lei credite acordate populatiei pana in luna decembrie a anului trecut. Media raportului credit pe cap de locuitor este in cele patru zone amintite de 3446 de lei pe cap de locuitor in timp ce la nivel national este de numai 1828 lei pe cap de locuitor. Altfel spus, un locuitor din Bucuresti, Cluj, Timis sau Constanta se imprumuta de doua ori mai mult decat media pe tara.

La Dunare nu se poarta bancile

La polul opus s-au situat persoanele si companiile din Giurgiu, care s-au imprumutat in lei si valuta cu echivalentul a doar 445 milioane lei si Tulcea (553 milioane lei), se mai observa in raportul despre comportamentul financiar al populatiei si firmelor publicat de banca centrala. In cazul judetului Giurgiu, la o populatie de aproape 300.000 de locuitori exista numai 47.000 de carduri active. Media pe cap de locuitor este astfel de trei ori sub media nationala. Tulcea are o populatie de 250.000 de locuitori si doar 70.000 de carduri active.

Romanii se imprumuta in lei pe termen lung

Creditele in lei si valuta, la nivelul intregii tari, au insumat 92,88 miliarde lei, iar volumul creditelor in lei a fost mai mare decat cel in valuta. Astfel, creditele in lei, pe termen scurt si lung, au totalizat 49,08 miliarde lei, in vreme ce creditele in valuta acordate pana in decembrie populatiei si firmelor au echivalat cu 43,79 miliarde lei. Ponderea cea mai mare in totalul creditelor in lei o detin cele pe termen lung, acestea find de 30,9 miliarde lei, ceea ce reprezinta peste 60% din totalul creditelor in lei acordate populatiei si firmelor pana la sfarsitul anului trecut.


Despre autor:

Curierul National

Sursa: Curierul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.