Business • 4 Martie 2006 •
In utlimii ani parca toti romanii si-au contractat un credit. Ratele pentru electrocasnice, masina sau casa au devenit ceva obisnuit, ofertele de tipul credit doar cu buletinul provocand bucurie nu doar in randul clientilor, cat si pentru banci si marii retaileri de electrice si electrocasnice. Dar oare cat de sigur este pentru o institutie de creditare acordare unui imprumut, avand in vedere riscului de a pierde banii odata cu iesirea pe usa a clientului?

Creditele acordate populatiei au reprezentat 7,24 la suta din Produsul Intern Brut, estimat de Banca Nationala ca fiind de 281,2 miliarde de lei, din care 5,36 la suta a fost credite de consum, iar restul leasing auto si credite imobiliar, se arata intr-o analiza intocmita de Rompres.

In acelasi timp, imprumuturile acordate companiilor au reprezentat 13,19 la suta din PIB, din care numai 6,17 la suta au reprezentat imprumuturi pe termen lung si mediu, in timp ce restul s-a investit in productie sub forma de credit pe termen scurt.

44 milioane de euro restante

Bancile se intrec in oferte pentru a convinge romanii sa se imprumute. Au scazut dobanzile la lei, au fost eliminate o parte din documentele si garantiile necesare acordarii unui credit si au fost investite sume considerabile in promovarea oferteleor de creditare. Cine castiga? Clientul are posibilitatea de a face rost de banii pe care si-i doreste iar bancile recupereaza sumele imprumutate, desigur impreuna cu dobanda aferenta.

Insa uneori socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ. La sfarsitul anului trecut peste 22.000 de persoane aveau nu-si platisera ratele la banca, insumand potrivit datelor BNR peste 162 de milioane de lei (44 de milioane de euro). Aceste date sunt valabile doar pentru cei care au contractat credite de peste 5 500 de euro si care au acumulat intarzieri la plata ratelor de peste 30 de zile.

BNR intervine

Banca Nationala a Romaniei a intervenit in ultimul an de mai multe ori pe piata creditelor de consum, sau a celor imobiliare, pentru a tempera avantul romanilor de a contracta credite. Motivatiile acestei decizii sunt diferite, cea mai importanta fiind cresterea importurilor, creditele de consum adancind intr-un final deficitul comercial al Romaniei in 2005 cu peste 40% comparativ cu 2004.

Prima interventie a BNR a fost luata in vara trecuta, cand solicitantii unui credit au trebuit sa prezinte garantii suplimentare, cum ar fi plata unui avans sau garantarea imprumutului printr-un bun personal care trebuie sa fie de cel putin 133% din valoarea creditului solicitat. O alta limitare majora a unor asemenea credite este aceea ca valoarea lunara a tuturor obligatiilor de plata ale solicitantului trebuie sa fie de cel mult 40% din venitul net lunar al debitorului. De asemenea, potrivit noilor norme, debitorul trebuie sa prezinte bancii acte care sa ateste indeplinirea scopului pentru care a fost acordat creditul, cum ar fi contract de vanzare-cumparare, facturi, chitante. Nici creditarea in valuta nu a ramas uitata. Astfel, s-au instituit noi masuri menite sa descurajeze creditarea in valuta prin cresterea rezervelor minime obligatorii ale bancilor comerciale tinute in conturi la BNR aferente acestor credite.

Cu toate acestea, numarul creditelor cu plata in rate a crescut cu 60% anul trecut fata de cel anterior, ceea ce explica determinarea bancilor de a continua aceste programe, fapt ce poate fi observat si din imbunatatirea constanta a ofertelor de creditare.

Despre autor:

Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.