Experienta postdecembrista ne-a intarit convingerea, deja mostenita la momentul decembrie 1989, ca de orice dezastru in care este implicat statul - fie el natural, aerian sau economic - vinovat este gasit „mortul”. Adica, in cazul marilor dosare economico-financiare, pagubitul.

Potrivit statisticilor (oficiale) din Romania, din 1947 incoace aproape 6 milioane de romani au fost pagubiti intr-un fel sau altul. Pana in 1989, principala cauza o reprezentau nationalizarile si exproprierile. Dupa 1991 am vazut "pe viu" jocuri piramidale, banci populare, falimente bancare sau fonduri de investitii care au "zburat" peste mari si tari. Multi indivizi au profitat de saracia generalizata in care s-a aflat (si se afla) Romania, speculand dorinta de imbogatire rapida.

Asa s-au construit Caritas, Gerald sau alte jocuri de intrajutorare, FMOA ori Fondul National de Investitii. Scopul a fost unul clar: cat mai multi deponenti, pentru ca "alesii" sa-si poata recupera "investitiile" initiale. Bineinteles, toate acestea nu ar fi fost posibile fara complicitatea guvernantilor, indiferent ce forme a luat ea: "consolidarea" neincrederii populatiei in sistemul bancar printr-o serie de falimente rasunatoare, lipsa unor campanii de informare sau, la fel de grav, promovarea unor legi interpretabile.

"Contabilitate"

Bilantul este de-a dreptul socant: peste 5,5 milioane de romani inselati cu aproape 20 miliarde euro. "PIB-ul" pagubitilor ar fi de 3.600 euro de caciula. Multi ani
de-acum incolo ne vom intreba unde sunt acesti bani si cine va suporta "costurile". La ultima parte exista un raspuns: tot de la populatie sunt "scoase" despagubirile. Asa ca 5,5 milioane de romani sunt buni de plata... de doua ori.

"Gauri" in cifre

Foarte putini stiu, de exemplu, ca bilantul Gerald s-a incheiat cu mai multi pagubiti decat Caritas. O explicatie ar fi ca jocul s-a prabusit ultimul, dar nu inainte de a atrage dezamagitii de la Caritas. Problema este ca mai toate listele cu deponenti la Gerald au fost distruse, iar justitia nu a "identificat" decat 5.000 de pagubiti.

Nu se cunoaste nici numarul celor "loviti" de falimentul a sute de banci populare. Multe au reusit sa-si stearga urmele la timp, tragand "invataminte" din experienta patronilor de la jocurile piramidale.
Insa de departe cei mai vitregiti sunt pagubitii rezultati din nationalizare. Dezastrul din arhivele nationale si multitudinea de legi referitoare la retrocedare au ingreunat realizarea unor estimari exacte. Se vorbes-te despre 3 milioane de oameni care au avut de suferit de pe urma confiscarilor de proprietati, iar sumele vehiculate depasesc 9 miliarde euro.

Un caz aparte este dosarul pagubitilor CEC-Dacia. Mai putin spectaculos ca numar de "cotizanti" (32.000), acesta este al doilea din punctul de vedere al prejudiciilor. Suma depusa initial de miile de romani a ajuns acum, actualizata la curs si dobanzi, la peste 6 miliarde euro.

Bolile bancare

Anul 1999 a fost cel mai negru pentru sistemul bancar. Aproape 600 milioane dolari si 9.846 miliarde lei reprezinta costul suportat de stat (sub forma titlurilor de stat scadente in 1999) pentru lichidarea Bancorex (pierderi de doua miliarde dolari). La acesta se adauga si cele 3.712 miliarde lei cheltuiti pentru restructurarea Bancii Agricole. Aportul Fondului de Garantare al Depozitelor Bancare la lichidarea Bankcoop si Albina insumeaza 3.121 miliarde lei, din care 2.760 miliarde au fost destinate Bankcoop. Costurile restructurarii sau lichidarii celor patru banci cu probleme, in 1999, s-au ridicat la aproape 1,7 miliarde dolari, bani platiti de stat sau Fondul de Garantare a Depozitelor din Sistemul Bancar si care, indirect, sunt suportati de populatie. In total, se estimeaza ca statul a "contribuit" la asanarea "mlastinilor financiare" cu aproape patru miliarde euro.

Copiii tranzitiei spre... nimic

Caritas, Gerald si Mondoprosper sunt cele mai cunoscute jocuri de tip piramidal. Sistemul simplu, ideea de imbogatire rapida, naivitatea"victimelor" si complicitatea autoritatilor au favorizat proliferarea acestor "jocuri financiare". Din pacate, si in aceste cazuri raspunderea penala pentru inselarea a sute de mii de oameni a fost directionata doar spre cateva persoane care oricum nu au primit pedepsele pe care le meritau. Nici in prezent nu se cunosc numarul exact al celor care au depus bani in astfel de sisteme si nici sumele rulate.

Fondurile groazei

Si acum mai plang dupa banii pierduti cei 100.000 de investitori la FMOA sau SAFI, cum este cel mai cunoscut ("prabusit" in 1996). Nici pana astazi nu a fost clarificata responsabilitatea unor persoane din viata politica sau economica si nu a fost stabilit drumul banilor. Intr-un an electoral (2000) a izbucnit un nou scandal financiar de proportii, legat tot de un fond mutual: FNI. Exista voci care spun ca FNI se apropie in dimensiuni de celebrul Caritas, daca nu chiar il intrece. In ambele cazuri, s-au constatat plasamente cu risc mare, incalcari ale Regulamentului 9 sau OUG 24/1993 in ceea ce priveste restrictiile impuse pentru realizarea plasamentelor, supraevaluarea titlurilor de participare. In cazul SAFI, o mare parte din active au fost identificate, in timp ce in cazul FNI nu s-a mai gasit aproape nimic (peste 8.000 de miliarde lei s-au "evaporat"). Scandalul FNI a implicat direct Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, Ministerul Finantelor, CEC si guvernul. Parchetul General a trimis in judecata 14 persoane cu functii la CNVM, CEC sau SOV INVEST. Nimeni nu a fost condamnat.

Sfarsitul Cooperativelor de credit

Sistemul cooperativelor de credit nu a fost zguduit de scandaluri majore, poate cu exceptia Bancii Populare Romane. Din pacate, asta nu inseamna nimic. Au fost mii de cooperative cu sute de mii de clienti. Luate fiecare in parte, cu putini cotizanti, falimentele lor nu au atras atentia presei si nici a autoritatilor. Cateva sute au cerut autorizarea BNR, dar au pri-
mit-o doar... cinci. Nu sunt cunoscute nici macar sumele rulate de acestea.


Despre autor:

Saptamana Finaciara

Sursa: Saptamana Finaciara


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.