Presedintia in exercitiu a UE, sub presiunea celor doua respingeri consecutive ale Tratatului Constitutiei Europei, s-a vazut nevoita sa taie din banii alocati agriculturii. Propunerea, aflata deocamdata la nivel de discutii, nu precizeaza care vor fi tarile carora li se vor taia fondurile.

Totusi, Comisia Europeana calculase anterior ca apropiata aderare a Romaniei si Bulgariei impune alocarea a 8 miliarde euro peste bugetul actual destinat agriculturii comunitare. Toate statele membre care beneficiaza de subventii pentru agricultura au amenintat ca incearca pe toate caile sa isi pastreze intacte sumele promise. Raman in suspans banii promisi Romaniei si Bulgariei, care nu pot face nimic, pentru ca nu au drept de vot.

Este de asteptat ca europenii sa opereze reducerile din banii destinati sustinerii agriculturii tarii noastre. La Bucuresti, autoritatile digera inca informatia. Presedintia luxemburgheza a UE a propus joi o suplimentare cu doar 2 miliarde de euro a bugetului alocat politicii agricole comune pentru perioada 2007-2013, cu 6 miliarde euro mai putin decat sumele discutate initial.

Constient de dificultatea momentului pe care il traverseaza procesul de aderare a Romaniei la UE, in pofida declaratiilor sale increzatoare, premierul Tariceanu se afla intr-o vizita la Berlin, unde incearca sa faca lobby, in special pe langa crestin-democratii germani. De altfel, acestia au constituit principalul grup de europarlamentari care au votat in bloc in Parlamentul European impotriva acordarii avizului conform Tratatului de aderare a Romaniei si Bulgariei la Uniune.

Joi presedintia luxemburgheza a trimis delegatiilor nationale prima sa propunere in legatura cu bugetul european - care ar urma sa provoace dispute la summitul european din 16-17 iunie, a informat AFP.

Disputele se anunta a fi extrem de dure, cu atat mai mult cu cat, in urma cu doua saptamani, in cadrul unei reuniunii "cu usile inchise? a ministrilor de Externe ai statelor UE, Franta si Irlanda s-au opus alocarii de subventii agricole Romaniei si Bulgariei din bugetul programului de politici agricole comune, asa cum propusese presedintia luxemburgheza a UE. Opinia Frantei si Irlandei este impartasita si de Italia, care a amenintat chiar ca isi va micsora contributia la bugetul agricol comunitar. Impotriva reducerii subventiilor alocate fermierilor celor 15 state, vechi membre ale Uniunii, s-au mai pronuntat si Portugalia si Spania. Bulgaria si in special Romania, sunt tari in care sectorul agricol ocupa un loc important, si care vor inghiti, dupa aderare, importante sume de bani.

De exemplu, Polonia, tara asemanatoare ca marime Romaniei, a primit in primul an de la aderare subventii agricole in valoare de 1,4 miliarde de euro. Presata de statele "donatoare", presedintia luxemburgheza a UE s-a vazut nevoita sa propuna limitarea severa a cheltuielile bugetului european pentru anii 2007-2013, la 875 de miliarde de euro, ceea ce reprezinta circa 1,06% din Venitul National Brut al UE (VNB). Comisia Europeana propusese circa 1.000 de miliarde de euro, iar cei sase principali contribuabili la venitul net al bugetului european (Olanda, Suedia, Germania, Franta, Marea Britanie si Austria) vor sa plafoneze suma la 815 miliarde de euro, reprezentand 1% din VNP.

Modificari la scutiri

In plus, presedintia luxemburgheza intentioneaza sa modifice scutirile de care beneficiaza in prezent Marea Britanie in ceea ce priveste contributia sa la bugetul european. O asemenea propunere ar putea pune in pericol proiectul de buget, oficialitatile de la Londra anuntand deja ca, in cazul in care le va fi eliminat statutul privilegiat negociat de fostul premier Margaret Thacher in 1984, isi vor folosi dreptul de veto. Argumentul britanicilor este construit pe constatarea ca, si in aceste conditii, contributia lor este mai mare decat a Italiei, de exemplu.

Si portughezii au amenintat cu folosirea dreptului de veto pe tema bugetului, insa din motive total diferite, si anume in cazul in care le vor fi micsorate subventiile comunitare.

Desi, cel putin teoretic, incepand cu 1 ianuarie 2007, UE va trece de la 25 la 27 de state membre, prin aderarea Romaniei si Bulgariei, oficialii luxemburghezi propun reduceri drastice la bugetul propus de Comisie in ceea ce priveste finantarea ajutoarelor regionale - de la 336 de miliarde la 305 miliarde de euro - si a ajutoarelor pentru competitivitate (cercetare, retele transeuropene etc.), de la 132 de miliarde la 74 de miliarde de euro.

In cautarea unui acord

Presedintele in exercitiu al UE, premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker, a aratat ca ar fi necesar un acord asupra bugetului european la summitul de la Bruxelles din 16-17 iunie, dupa respingerea Constitutiei europene de catre Franta si Olanda, pentru a demonstra ca Europa isi mentine "ritmul".

Presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, avertiza inca de acum doua saptamani ca propunerea de compromis a actualei conduceri luxemburgheze a UE "este un pas inainte, insa nu intotdeauna in directia buna".

"Comisia are destule rezerve fata de propunerea luxemburgheza", a afirmat Barroso, sustinand ca aceasta arata "o lipsa de ambitie dezamagitoare, care ar putea costa foarte mult din punctul de vedere al credibilitatii in momentul in care va fi contrapusa angajamentelor asumate deja. Bugetul nu este un set abstract de cifre, el are consecinte politice dure", a concluzionat Barroso.

"Propunerea presedintiei este si mai deceptionanta decat precedenta si submineaza strategia de la Lisabona adoptata in privinta competitivitatii", a declarat ieri comisarul european pentru Buget, Dalia Grybauskait?, care a vorbit despre "o Europa a reducerilor bugetare". In schimb, un diplomat francez, citat de AFP, a declarat ca "este tot un pic cam mult si mai trebuie facute reduceri".

Tacere diplomatica la Bucuresti

Propunerea de buget a presedntiei europene nu a fost comentata de oficialii de la Bucuresti, acestia afirmand ca nu se pot pronunta pe teme aflate in proces de derulare. Potrivit biroului de presa al MIE, fostul negociator sef cu Uniunea Europeana, Leonard Orban, nu doreste sa comenteze acesta chestiune aflata in proces de negociere: "Este o alta propunere, dupa cea a Comisiei Europene. Deocamdata nu comentam. Urmarim cu atentie toate progresele. Evident ca vom incerca sa ne sustinem interesele in masura in care statutul de observator ne va permite acest lucru".


Despre autor:

Sursa: Click.ro


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.