Miscarea celor de la IBM, unul dintre pionierii proliferarii computerului personal in forma in care il stim astazi, poate fi considerata o investitie de razboi. Va mai amintiti stirea-bomba, pornita de New York Times in primavara aceasta, referitoare la cum au fost private de internet Dubai-ul, Pakistan-ul si portiuni semnificative din India (a se citi: nu s-au dat salariile la timp) pentru ca un rechin cu lasere, de fapt o corabie, in portul Alexandria, a taiat doua cabluri optice transoceanice? In caz de asa ceva, cum ar fi caderi masive de servere, IBM pregateste o solutie prin instalarea unui nor de date, in 13 tari, dintre care nu facem parte dar care includ China, Japonia, Turcia, Polonia, Franta si SUA.
Promitand ca revin cu informatii noi maine, reprezentanti ai IBM au anuntat ca vor transforma, pentru inceput, 5 din cele 154 de servere de backup instalate la nivel mondial, in parti ale "norului" despre care s-a tot vorbit in presa internationala in ultima vreme, subiect asupra caruia voi reveni. In cazul in care servere ar pica pe capete in urma unui, sa zicem, atac inopinat tip Botnet, care poate paraliza sute de mii de computere in cateva ore, secventele executabile autoreplicandu-se viral la infinit, IBM va pune la dispozitie copii perfecte ale acestora, indexate si arhivate pe servere proprii.
Aceasta, la un loc cu cloud-programming-ul sau cloud-software-engeneering-ul, constituie etapa urmatoare a dezvoltarii si ierarhizarii internetului, in care informatiile prezente in reteaua globala sunt "peste tot si niciunde", moment in care vulnerabilitatile sistemului cresc, dar, in general, se ramane online. Ceea ce poate dicta, in cazul unui razboi informational, mai ales dupa precendentul razboiului cibernetic, deloc etic, din Georgia, intreruperea ostilitatilor sau doar niste mii de terra de informatii usor de folosit, cu unelte disponibile la liber, de inamicul virtual deci nevazut. Paralizarea serverelor dedicate streaming-urilor video, de exemplu, ar putea paraliza o tara pentru mai mult de 24 de ore sau ar putea cu usurinta re-ierarhiza structuri de putere.
Batalia pe stocat informatii online implica si alti competitori, mai fragili decat IBM si nu atat de puternici ca Google (care detin si vor detine, prin scalabilitatea arhitecturii serverelor proprii, suprematia) printre care alt gigant, Hewlett-Packard, sau SunGard, cu fonduri privat si destul de obscur.
Pregatiti-va pentru razboiul de date! Aveti grija ce urcati pe net, cum si unde stocati. Scurgerile de date si faptul ca totul trece prin retele guvernamentale ar trebui sa va puna cel putin pe ganduri. Informatia, e, insa, libera si accesibila.
Se baga cineva la un hacking de cartele de Metrorex? Asa, de antrenament post-lectura pdf-ul mentionat mai devreme, cu dedicatie de la trei brilianti ai MIT-ului!
Despre autor:
Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.
-
Ce planuri are PKO Bank în România: cea mai mare bancă din Polonia are active...
Sursa: futurebanking.ro
-
Sumă record cheltuită de utilizatorii OnlyFans în 2024. Câți bani au ajuns la...
Sursa: wall-street.ro
-
Test Drive Renault Clio 6 E-Tech: sustenabil și economic, dar și două neajunsuri
Sursa: green.start-up.ro
-
ANALIZĂ VIDEO Primele produse tehnologice sunt mai mereu proaste
Sursa: start-up.ro
-
Îți curge sânge din nas? Cauze posibile ale epistaxisului și când ar trebui...
Sursa: garbo.ro
-
Paște 2026: cât costă un cozonac plin cu de toate, în București
Sursa: retail.ro
-
Reacția familiei Clejanilor după scandalul provocat de Fulgy: Suntem datori...
Sursa: kudika.ro