RMGC cere inca 900.000 de euro in procesul cu Ministerul Mediului. Banii ar fi destinati platilor compensatorii aferente concedierii angajatilor. Pentru obtinerea a inca 600.000 euro, compania vrea sa actioneze separat

In ciuda faptului ca avizele necesare derularii proiectului minier de la Rosia Montana au fost obtinute prin fapte aflate la limita legii sau chiar cu incalcarea acestora, dupa cum sustine organizatia Alburnus Maior, reprezentantii Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) au indraznit sa solicite Curtii de Apel Bucuresti majorarea pretentiilor in procesul intentat Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile (MMDD), ministrului Korodi Attila si secretarului de stat Silviu Stoica. Suma ceruta suplimentar se ridica la 900.000 de euro, motivul invocat de RMGC fiind necesitatea efectuarii unei prime transe din platile compensatorii de 1,5 milioane de euro pe care le datoreaza angajatilor disponibilizati in urma decizei MMDD de a opri procedura de autorizare a proiectului minier din Apuseni. In sprijinul cererii sale, RMGC sustine ca a platit deja angajatilor concediati 877.302 de euro, adica 3.216.102 lei, din care 986.310 lei reprezinta plati compensatorii conform Contractului Colectiv de Munca, iar 2.229.792 de lei plati compensatorii potrivit proiectului de concediere colectiva.

Prin cererea depusa la instanta, RMGC isi majoreaza cererea de daune formulata in procesul intentat MMDD, ministrului Korodi si secretarului de stat Stoica, de la suma initiala de o suta de mii de euro la 977.302 euro, cuantumul crescand cu suma deja platita. RMGC mai anunta ca, pentru restul de 608.252 de euro, isi rezerva dreptul de a formula o noua cerere de majorare a pretentiilor, dupa ce si acesti bani vor fi platiti angajatilor disponibilizati.

ONG-urile, aparatori ai paratilor

Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) a dat in judecata Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile (MMDD), dar si pe ministrul Korodi Attila si pe secretarul de stat Silviu Stoica, reprezentantul ministerului in Comitetul de Analiza Tehnica a proiectului minier, compania fiind nemultumita de decizia institutiei de intrerupere a procedurii de autorizare a proiectului sau minier.

Mai multe ONG-uri si-au anuntat sustinerea pentru ministrul Korodi si pentru secretarul de stat Stoica. Organizatiile nonguvernamentale Greenpeace, Alburnus Maior si Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, opozante ale proiectului minier propus la Rosia Montana, au precizat ca interesul lor de a interveni in cauza este unul "legitim si justificat" odata ce pe parcursul procedurii de obtinere a acordului de mediu de catre RMGC au promovat actiuni in instanta pentru suspendarea si anularea certificatelor de urbanism.

Rosia Montana Gold Corporation intentioneaza sa exploateze timp de aproape 20 de ani zona de la Rosia Montana, sustinand ca ar putea extrage cateva mii de tone de aur si argint prin procedeul de cianurare. Compania romano-canadiana intentioneaza sa deruleze o investitie de aproape un miliard de dolari, pentru exploatarea celui mai mare zacamant auro-argintifer din Europa. In urma studiilor realizate in zona, specialistii au descoperit o rezerva de aproximativ 331 de tone de aur si 1.600 de tone de argint.

Alburnus Maior a depus 5 plangeri penale impotriva emitentilor avizelor

In urma cu o luna, Alburnus Maior anunta ca a facut deja cinci plangeri penale impotriva consilierilor care au emis, cu incalcarea legii, avizele necesare. "Plangerile penale depuse impotriva a doi reprezentanti ai Ministerului Culturii, a presedintelui Consiliului Judetean Alba, Ion Dumitrel, si a doi reprezentanti ai Consiliului Local Rosia Montana vizeaza savarsirea infractiunii de abuz in serviciu impotriva intereselor publice", declara atunci Stefania Simion, consilier al Asociatiei Alburnus Maior, precizand ca avizarea s-a facut cu incalcarea normelor legale, avand in vedere ca unii dintre membrii Consiliului Judetean Alba erau fie angajati ai RMGC, fie rude ale acestora.

De altfel, sustine consilierul, in 2005, cand a fost dat primul aviz, Ministerul Mediului nu a implicat deloc publicul roman in elaborarea criteriilor care au stat la baza studiului de impact asupra mediului pentru Rosia Montana, sedintele de dezbateri publice tinandu-se in localitati care nu sunt afectate de proiectul minier.

Mai mult, desi diferite instante s-au pronuntat impotriva primelor doua certificate de urbanism, parca trase la indigo, Consiliul Judetean Alba a emis un al treilea, identic cu primele, care a fost anulat definitiv si irevocabil anul acesta de catre Tribunalul Cluj.

Canadienii sustin ca, in urma deciziei ministrului Mediului de intrerupere a procedurii de autorizare a proiectului minier de la Rosia Montana, au fost nevoiti sa-si concedieze angajatii si sa faca plati compensatorii.


Despre autor:

Curierul National

Sursa: Curierul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.