Conducerea Institutului Revolutiei Romane a interzis aparitia sau a dispus modificarea textelor unor istorici in publicatiile proprii. Autorii ii acuza de cenzura pe subordonatii lui Ion Iliescu.

Neintelegerile dintre membrii Consiliului Stiintific al Institutului Revolutiei Romane (IRR) au inceput o data cu discutiile privind cel de-al doilea numar al publicatiei cu caracter academic pe care o scoate institutia, „Clio 1989“. Numarul trebuia sa fie coordonat de profesorul Bogdan Murgescu, istoric la Universitatea Bucuresti, angajat si ca expert la Institut, care a avut rolul de a aduna citeva studii despre revolutie de la autori reputati. Intrucit nu reflectau viziunea despre revolutie a conducerii Institutului, spun cei care acuza cenzura, ele au suscitat dezbateri aprinse in citeva sedinte ale Consiliului. Apoi au generat demisii.

Tonul l-a dat istoricul Ioan Scurtu, director general adjunct al Institutului, fost director al Arhivelor Nationale si al Institutului de Istorie al Academiei, un apropiat al presedintelui institutiei, Ion Iliescu. „Obiectiile au fost adesea penibile, vizind atit continutul unor materiale, cit si persoana autorilor. De exemplu, a deranjat folosirea termenului 'sultanism>> in unul dintre studii, intrucit Romania nu a fost provincie otomana si termenul nu se gaseste in DEX. Conceptul caracterizeaza un stat in care fortele militare si administrative devin instrumentele personale ale unui stapin“, explica Bogdan Murgescu. Autorul studiului cu pricina, Peter Siani-Davies, care propune o comparatie intre caderea lui Ceausescu, in 1989, si cea a lui Slobodan Milosevici, in 2000, a fost contestat si din cauza faptului ca Ioan Scurtu nu auzise de el. „Este descalificant, deoarece este vorba de un istoric, profesor la University College din Londra, care a publicat o sinteza de referinta cu privire la revolutia romana, ce a aparut si in romana, la Humanitas“, spune Bogdan Murgescu.

Un alt autor care nu a fost pe placul conducerii IRR este Victor Neumann, profesor la Universitatea de Vest din Timisoara, care a trimis studiul „Timisoara in memoria colectiva contemporana“, in care catalogheaza Proclamatia de la Timisoara drept „unul dintre cele mai articulate documente politice ale liderilor societatii civile“, ce „prelungeste pina astazi spiritul revolutionar al Timisoarei“. La solicitarea revolutionarului Claudiu Iordache, directorul general al Institutului, toti membrii, cu exceptia lui Murgescu, au votat deschis impotriva publicarii volumului. Celalalt for conducator, Colegiul National, condus de Iliescu insusi, s-a inscris in aceeasi linie. Ca urmare, Bogdan Murgescu si-a dat demisia de la Institut, iar ceea ce trebuia sa fie al doilea numar din „Clio“ a aparut recent sub forma de volum la Editura Polirom.


Despre autor:

Cotidianul

Sursa: Cotidianul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.