Statele Unite au incercat, in anii ‘80, sa recupereze uraniul imbogatit pe care il furnizase Romaniei, dar negocierile s-au impotmolit, iar intre timp la Pitesti s-a reusit obtinerea plutoniului, Ceausescu avand ambitia de a-si face arma nucleara, relateaza The Chicago Tribune in editia electronica.

Actuala amenintare atomica ce planeaza asupra lumii isi are ca origine Statele Unite, care in anii Razboiului Rece au furnizat mai multor tari uraniu imbogatit drept combustibil nuclear, iar ulterior nu a mai reusit sa il recupereze. Romania este un astfel de exemplu, scrie The Chicago Tribune, intr-un amplu articol, a carui documentare se bazeaza, intre altele, pe consultarea in exclusivitate a unor arhive guvernamentale, a unor documente si pe discutii cu persoane avizate.

Programul prin care Statele Unite a distribuit in intreaga lume uraniu imbogatit se numea Atomi pentru Pace. Anuntat in 1953 de presedintele Dwight Eisenhower, programul promitea, ca sa descurajeze proliferarea armelor atomice, sa impartaseasca tehnologia nucleara americana altor tari care erau impotriva armelor nucleare. Uraniul imbogatit este insa suficient pentru a obtine bomba nucleara si in prezent aceasta substanta poate fi gasita oriunde in lume, incepand cu Romania - in prezent devenita "o rascruce de drumuri pentru traficul cu materiale nucleare", potrivit The Chicago Tribune - si pana in Iran, unde reactorul de cercetare de la Natanz se afla in centrul controversatului program nuclear al acestui stat. Romania, care era un satelit sovietic curtat de americani, a avut doua reactoare de cercetare: unul de la Statele Unite, unul de la rusi, scrie Chicago Tribune.

Reactoarele au devenit echivalentul unor simboluri pentru statutul international al unei tari. Pana si bisericile au finantat unele dintre reactoare, pentru a castiga adepti peste ocean. Firmele americane urmareau sa obtina contracte profitabile, iar Laboratorul National Argonne a devenit centrul programului de cercetare Atomi pentru Pace, construind reactoare pentru strainatate botezate "argonauti", relateaza publicatia din Chicago.

The Chicago Tribune relateaza ca Travelli a fost uimit sa constate "politica bizara" a lui Ceausescu si sa descopere ca, in fiecare primavara si toamna, in fata facultatii de la Pitesti parcau autobuze, iar oamenii de stiinta - carora Travelli le-a simtit nemultumirea - erau urcati in ele in masa si dusi pe campuri din apropiere ca sa planteze porumb sau sa culeaga rosii. Travelli i-a invitat in America pe trei oameni de stiinta de la Pitesti, pentru a studia daca uraniul imbogatit folosit in reactorul lor putea fi inlocuit cu ceva mai sigur. Dupa luni de munca, oamenii de stiinta romani au ajuns la concluzia ca da, putea fi inlocuit, insa superiorii lor din Romania nu s-au lasat convinsi, in special pentru ca Statele Unite refuzau sa plateasca pentru noul combustibil.
Ceausescu a decis sa exploateze din ce in ce mai putin reactorul, pentru a pastra mai mult timp uraniul puternic imbogatit.

Negocierile cu America au intrat in impas si au trecut cativa ani fara a se inregistra niciun progres. In acest rastimp, Romania, fara stiinta Statelor Unite, a folosit reactorul furnizat de americani pentru a separa plutoniu, primul pas catre fabricarea bombei nucleare, ceea ce constituia o grava incalcare a regulilor internationale referitoare la dezvoltarea armelor atomice.
Travelli si oficialii americani nu au aflat de actiunea Romaniei pana dupa caderea Zidului Berlinului si executia lui Ceausescu, sustine The Chicago Tribune. Insa chiar si dupa ce Romania a recunoscut deturnarea scopurilor pasnice ale programului civil, guvernul american nu a facut mai multe eforturi pentru a recupera uraniul imbogatit folosit drept combustibil in alte state, scrie The Chicago Tribune.

Ceausescu a sfarsit de mult in fata plutonului de executie, iar succesorii lui au dezvaluit intentiile lui secrete. Dar la un sfert de secol de la prima vizita a lui Travelli la reactorul de la Pitesti, unele dintre materialele periculoase inca mai sunt aici, subliniaza The Chicago Tribune.


Despre autor:

Cronica Romana

Sursa: Cronica Romana


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.