Fostul ministru maghiar al Apararii din 1989, Ferenc Karpati, prezinta romanilor cum s-a vazut de la Budapesta caderea comu-nismului. Generalul ma-ghiar dezvaluie ca l-a cautat la 21 decembrie ’89 pe ministrul Vasile Milea pe "firul rosu", care era ingrijorat de posibilitatea fortarii granitelor dinspre Ungaria

Fostul ministru maghiar al Apararii din 1989, Ferenc Karpati, prezinta romanilor, prin intermediul Jurnalului National, cum s-a vazut de la Budapesta caderea comunismului, dar si cum au fost traite in capitala Ungariei evenimentele din decembrie ’89 din Romania. Amintirile si punctele de vedere ale fostului demnitar maghiar ofera un nou unghi pentru o analiza cat mai atenta si fina a perioadei respective.
Traducere Iosif Szekely

Jurnalul National: Anul 1989 a fost unul al schimbarilor majore in politica internationala. Cum privea guvernul maghiar caderea regimurilor comuniste in decembrie 1989?

Ferenc Karpati: Anul ’89 nu a fost un an al prabusirii comunismului, ci o schimbare foarte rapida care a inceput in era Gorbaciov, la mijlocul anilor 1980. Mai precis, din anul 1985 pana la sfarsitul anului 1989 au avut loc schimbari foarte mari pe plan international, dar inainte de toate, datorita politicii duse de Gorbaciov a inceput o relaxare a relatiilor internationale, ca, de exemplu, retragerea trupelor sovietice din Afganistan, unde au suferit mari pierderi. Militarii sunt cei care au avut cel mai mult de suferit si s-au plans ca nu trebuiau sa fie trimisi acolo. De-a lungul istoriei, din Afganistan toata lumea s-a retras cu capul plecat, chiar si englezii, la timpul lor, si sovieticii au venit cu forte mari, dar au plecat cu pierderi mari si au trebuit sa plece.

Au avut loc negocieri de reducere semnificativa a fortelor armate si a arsenalului militar, negocierile purtate de Gorbaciov cu Ronald Reagan, negocierile militare de la Viena au dus la o relaxare si la un climat de pace pe plan mondial. Un aspect foarte important ce nu trebuie omis e ca a incetat doctrina de tip Brejnev. Am putut observa in situatia din Polonia ca nu se putea repeta scenariul din ’68, cu invazia din Cehoslovacia, desi conducatorii militari rusi si-ar fi dorit o invazie de tipul celei din ’68, de pe vremea lui Brejnev. Maresalii Kulikov, Ustinov, ei personal, dupa ce nici aceasta stare nu a dus la invazie, au grabit cererea tarilor membre ale Tratatului de la Varsovia sa ia parte la invazia din Polonia.


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.