Tezaurul se intoarce?

Ministrul afacerilor externe, Mihai-Razvan Ungureanu, a declarat la Moscova, dupa intalnirea bilaterala cu omologul sau rus, Serghei Lavrov, ca i-a solicitat si a convenit cu acesta accelerarea ritmului intalnirilor comisiei mixte romano-ruse de experti privind problema tezaurului. "Amandoi asteptam mai multa activitate din partea comisiei mixte a carei ultima intalnire a fost in luna aprilie a acestui an", a declarat seful diplomatiei romane.

De asemenea, cei doi ministri de externe au abordat si problema transnistreana si au cazut de acord ca este nevoie de un surplus de dialog in formatul de negociere 5+2 din care fac parte Republica Moldova, autoproclamatul regim de la Tiraspol, Ucraina, Federatia Rusa, OSCE si SUA si UE ca observatori. Seful diplomatiei romane a subliniat necesitatea stabilirii unui plan de actiune de reglementare a situatiei transnistrene care sa fie agreat de toate partile implicate.

Vine "Closca cu pui" acasa?

Recenta declaratie de la Moscova a ministrului Afacerilor Externe, Mihai-Razvan Ungureanu, dupa intalnirea bilaterala cu omologul sau rus, Serghei Lavrov, ca i-a solicitat si a convenit cu acesta accelerarea ritmului intalnirilor comisiei mixte romano-ruse de experti privind problema tezaurului, da din nou romanilor sperante ca uriasa comoara li se va inapoia.

Sa reamintim cateva date din "biografia" tezaurului: anul 1917, cand impreuna cu tot tezaurul Romaniei si cel de la Pietroasa, cunoscut sub numele de "Closca cu pui", este trimis la Moscova. In urma infrangerii armatei romane de catre nemti in 1916, primul ministru de atunci, Ion I.C. Bratianu vrea sa puna la adapost averea si armata Romaniei, avand si de partea sa si garantia celorlalte guverne ale caror tari erau implicate in primul razboi mondial ca dupa terminarea acestuia ne vom recapata tot ce am dus la Moscova. Se decide deci ca Armata si Guvernul sa se refugieze la Odessa, iar tezaurul, arhivele, averile bancilor, ale mitropoliilor, bijuteriile si obiectele de valoare ale Casei Regale, la Moscova.

Cum ostasii romani n-au mai fost invinsi, nici Armata, nici Ministri n-au mai plecat in Crimeea. Doar tezaurul si bogatia tarii au ajuns la rusi. In decembrie 1918, Lenin, care avea nevoie de bani pentru armament, a decretat legala confiscarea tezaurului romanesc. In anii 1919 si 1920, lingourile de aur ale Romaniei sunt vandute de acelasi Lenin pe piata americana. Dupa 36 de ani, mai exact in 1956, Uniunea Sovietica a restituit Romaniei tezaurul trimis in timpul primului razboi mondial. Mai exact o parte din el, impreuna cu arhivele Casei Regale, ale Mirtopoliilor etc, si cu osemintele domnitorului Dimitrie Cantemir.

Piesele din celebrul Tezaur de la Pietroasa, "Clossca cu pui", care s-au intors se gasesc astazi la Muzeul National de Istorie, dar ansamblul este descompletat, pentru ca piesa care dadea numele tezaurului de la Pietroasa a ramas in custodia rusilor. Cea expusa este o copie. Daca acum comisia mixta romano-rusa va debloca litigiul vechi de 90 de ani, putem spera ca aceasta adevarata comoara care este Closca cu pui sa intregeasca tezaurul expus la muzeul din Bucuresti, inca din 1971.

Pentru unicitatea si frumusetea lui, vi-l descriem foarte pe scurt. Tezaurul de la Pietroasa, cunoscut si sub numele popular de "Closca cu puii de aur" a fost descoperit in martie-aprilie 1837 de doi tarani in timp ce luau piatra de pe dealul Istrita (750 m). Din cele 22 de piese, s-au recuperat doar 12, in greutate de aproape 19 kg. Cinci sunt lucrate doar din aur: un platou mare, o cana, o patera (vas ornamental) cu decor in relief si o statueta in centru, un colan cu inscriptie si un colan simplu, iar sapte sunt impodobite si cu pietre pretioase: un colan, patru fibule (brose) si doua vase.

Cele zece piese pierdute au fost probabil trei colane, o patera, nedecorata, o fibula si doua perechi de bratari incrustate cu pietre. Platoul impresioneaza mai ales prin dimensiuni si masivitate, fiind lucrat din aur, cu o greutate de 7,6 kg si un diametru de 56 cm. Decorul platoului se compune pe margine dintr-un registru incadrat de doua siruri perlate, ritmat de o linie in zig-zag ce inscrie in fiecare dintre unghiurile sale cate o palmeta stilizata. Cana (oenochoe) a fost reconstituita. Cu o inaltime de 37 cm, ea are o silueta zvelta, corpul ovoidal-alungit fiind decorata cu caneluri paralele, larg ondulate si frunze de acant stilizate. Patera este un platou cu un diametru de 26 cm, lucrat din doua foi groase de aur, sudate cu multa maiestrie. Partea interioara are un ornament bogat: o friza principala cu 16 personaje in diferite atitudini si spre centru una mai ingusta cu sase animale si un om. In mijlocul paterei este montata o sta-tueta. "Closca cu pui" o vom descrie cand ori-ginalul va fi din nou acasa.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe