Mass-media, exceptata de la pedepsele penale complementare

Persoanelor juridice care isi desfasoara activitatea in mass-media, partide, sindicate sau patronate nu li se aplica pedepse penale complementare. Aceasta a fost decizia luata ieri de Comisia juridica a Camerei Deputatilor in urma dezbaterilor modificarilor Codului Penal, propuse de Ministerul Justitiei.

Potrivit propunerii de modificare a art. 71 indice 2, "pedeapsa complementara a suspendarii activitatii sau a uneia dintre activitatile persoanei juridice consta in interzicerea activitatii sau a uneia dintre activitatile persoanei juridice in realizarea careia a fost savarsita infractiunea", exceptie facand, potrivit indicelui 3, "partidele politice, sindicatele, patronatele si organizatiile religioase sau apartinand minoritatilor si persoanelor juridice care isi desfasoara activitatea in domeniul presei sau audiovizualului".

Prezenta la dezbatere, Monica Macovei si-a sustinut punctul de vedere prin faptul ca este necesara protejarea institutiilor de presa, pentru a nu se da posibilitatea savarsirii unor abuzuri care sa duca la limitarea libertatii de exprimare. "Nu putem trata o institutie de presa la fel ca o societate care pune geamuri", a spus ministrul.

Replica ministrului a fost adresata in special deputatilor care au obiectat fata de introducerea institutiilor de presa in exceptarea de la pedeapsa complementara - George Baiesu (PSD), Eugen Nicolicea (PSD), Gheorghe Gabor (PNL) si Petre Ungureanu (PNL) -, dar nu au adus in discutie si celelalte entitati la care se refera exceptarea respectiva, in speta partidele politice, sindicatele si patronatele. Ministrul Justitiei a remarcat aceasta diferenta de opinie legata de mass-media, spunand ca, daca vor fi scoase institutiile de presa din exceptarea respectiva, vor trebui scoase, de asemenea, si partidele politice.

Argumentul adus de reprezentantii Ministerului Justitiei pentru mentinerea indicelui 3 din art. 71 a fost cazul unui judecator care ar decide ca se impune inchiderea unui punct de lucru al unui ziar, pe criterii economice. Astfel, s-ar putea crea suspiciunea ca decizia respectiva nu a fost motivata de existenta reala a unor infractiuni economice, ci din cauza unei nemultumiri fata de politica editoriala a ziarului.

In final, pastrarea in textul legii de modificare a Codului Penal a prevederii referitoare la exceptiile de la aplicarea pedepselor complementare a fost decisa cu majoritatea voturilor deputatilor prezenti, printre care si cei care au ridicat obiectiile.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe