RAAPPS pazeste ambasadele de fostii proprietari

De la Ambasada Americii la Ambasada Canadei, Algeriei, Spaniei si a Georgiei, toate au in Bucuresti sedii care sint cerute de fostii proprietari. Ambasadele platesc chirii catre Regia Autonoma pentru Administrarea Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS), institutia care administreaza toate aceste cladiri. Pentru a pastra controlul asupra acestor imobile care aduc bani, RAAPPS face tot posibilul sa evite retrocedarea.

Academia Romana cere Ambasada SUA

Academia Romana incearca sa reintre in posesia cladirii din Tudor Arghezi nr. 7. Exact adresa la care se afla cea mai securizata ambasada din Bucuresti, cea a Statelor Unite ale Americii. Acum, Ambasada SUA plateste chirie catre RAAPPS, care ingreuneaza restituirea imobilului. "Imi cer o sumedenie de acte legalizate, mi-au cerut declaratie pe propria raspundere ca Academia Romana nu are un imobil luat in alta parte, dovada preluarii abuzive a cladirii, acte pe care nu am obligatia sa le dau, sub amenintarea ca, daca nu i le produc, o sa imi dea o decizie negativa la cerere si ca nu am decit sa ma judec cu ei. Excesul de zel al celor de la RAAPPS e manifestat prin cramponarea de niste alineate enumerate in lege. Este o modalitate de a-si rezolva ei problema, si anume nepunerea in posesie a proprietarului de drept", spune Iulia Patrascu, jurista de la Academia Romana.

Testamentul presedintelui Curtii

Academia a folosit imobilul in care se afla Ambasada SUA din 1930 pina in 1948, cind cladirea a trecut in administrarea Ministerului Afacerilor Interne. Imobilul, cu 26 de camere, dar si terenul de 981 mp a fost lasat Academiei prin testament de Corneliu Manolescu Rimniceanu in 12 august 1927. Fost presedinte al Inaltei Curti de Casatie si senator de drept, Rimniceanu a donat aceasta cladire Academiei ca avere in numele lui si al fratelui sau, Nicolae Manolescu, primar al Capitalei si senator. Institutia "va transforma si va imbunatati aceasta avere dupa cum va crede de cuviinta", a citat din testament Iulia Patrascu, jurista Academiei.

Dosarul "Georgia", plimbat trei ani

Doua familii cer din anul 2001 terenul si o parte din cladirea de pe strada Mihai Eminescu, acolo unde se afla sediul Ambasadei Georgiei la Bucuresti. Familia Dusmanu si familia Popea revendica prin echivalare fosta proprietate: terenul si trei corpuri de casa. Pe terenul revendicat de cele doua familii se afla o cladire care le-a apartinut, numai ca, dupa ce imobilul a fost confiscat, a fost si darimat, o noua cladire fiind ridicata. Nicoleta Dusmanu a facut cerere de restituire intii la Primaria Sectorului 1, apoi la RAAPPS.

Numai ca, asa cum povesteste Nicoleta Dusmanu, dosarul a parcurs acest drum in trei ani de zile, moment in care RAAPPS a raspuns ca expirase termenul de predare a lucrarii, fara sa tina cont de faptul ca vina nu o avea deponentul dosarului, ci primaria. Atit Florina Popea, cit si Nicoleta Dusmanu au primit decizie de respingere de la RAAPPS, insa Dusmanu a atacat in instanta aceasta hotarire si a cistigat. " Motivarea judecatorilor urmeaza sa fie redactata si vom vedea ce o sa mai zica atunci cei de la RAAPPS", a declarat Nicoleta Dusmanu.

Corida spaniola a retrocedarii

Cladirea in care se afla Ambasada Spaniei, pe strada Tirana, numarul 1, a apartinut pina in 1948 familiei Ghika. "Bunica mea a fost data afara in 1948 si imobilul confiscat, desi era casnica si era exceptata de la nationalizare", spune Grigore Ghika, cel care acum revendica intregul imobil. Aflata in proprietatea RAAPPS, casa nu este insa usor de redobindit. "Am depus notificare in 2001, dar am deschis si proces civil. La proces nu ne-au dat voie sa aducem martori sa aratam ca bunica era casnica. Acum am alt proces, in care am cistigat la tribunal, dar statul a facut recurs si ne aflam la Curtea de Apel", mai spune Ghika.

Alte noua ambasade revendicate

Printre imobilele care sint cerute inapoi de la RAAPPS de catre fostii proprietari se afla si sediile altor ambasade. Din februarie 2002, Dinu Vlad Bernstein revendica imobilul din strada Polona, nr. 4, in care se afla Ambasada Japoniei. Si pentru cladirile care adapostesc Ambasadele Albaniei, Nigeriei, Siriei, Venezuelei, Qatarului, Armeniei, Moldovei si Coreei fostii proprietari au despus cereri de revendicare la RAAPPS.

Casa Coanda, pierduta in favoarea Algeriei

Academia Romana a revendicat o parte din sediul in care se afla Ambasada Algeriei. Imobilul din bulevardul Lascar Catargiu nr. 29, supranumit si Casa Coanda, a trecut in proprietatea Locato, devenit apoi RAAPPS in anul 1990. "Aceasta proprietate ne-a fost luata cu titlu, nu in 1948, ci in 1990. A fost o hotarire de guvern prin care patrimoniul gospodariei de partid era trecut in subordinea Locato. Nu au verificat atunci regimul juridic al imobilului ca sa afle ca jumatate din imobil apartine Academiei Romane si jumatate statului si l-au trecut la comun in proprietatea statului", afirma Iulia Patrascu, jurista Academiei Romane.

Ulterior, instanta a decis ca acea hotarire de guvern reprezinta titlu de proprietate pentru stat. In timpul proceselor, jurista isi aminteste ca Algeria a vrut sa-si retraga ambasada de la Bucuresti tocmai din cauza problemelor legate de imobil. Academia a primit imobilul din Lascar Catargiu in 1970 printr-un act de donatie.

Casa apartinea surorilor inventatorului roman Henri Coanda, Jeanne si Maria, lasata ca zestre de tatal lor. O data cu schimbarea regimului politic, in 1948, cele doua s-au trezit martore la devastarea acestei locuinte din cauza stationarii trupelor rusesti. Fiica cea mare, Jeanne Aida, a reusit sa plece in Franta, unde statul francez a despagubit-o prin compensare. Cealalta sora, Aida Maria Elena Popovici, din dorinta de a cruta ce mai ramasese din cladire, si-a donat dreptul de proprietate Academiei Romane conditionat. "Academia Romana se obliga sa organizeze un muzeu in amintirea generalului Coanda si a lui Henri Coanda", a spus Patrascu, jurista Academiei.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe