Ministerul Economiei si Finantelor a finalizat proiectul strategiei energetice 2007 - 2030 si l-a lansat in dezbatere publica. Proiectul va fi prezentat Guvernului, cel mai probabil, la jumatatea lunii iunie, dupa ce va fi discutat si cu partidele
Ministerul Economiei si Finantelor a finalizat proiectul strategiei energetice 2007 - 2030 si l-a lansat in dezbatere publica. Proiectul va fi prezentat Guvernului, cel mai probabil, la jumatatea lunii iunie, dupa ce va fi discutat si cu partidele politice, sindicatele si patronatele.
Conform strategiei, guvernantii vor trebui sa ia unele decizii strategice. Una dintre acestea se refera la privatizarea complexurilor energetice Rovinari, Turceni si Craiova pana la sfarsitul anului 2008. In privinta companiei Termoelectrica se are in vedere stergerea datoriilor acumulate sau falimentul societatii, inchiderea unor capacitati nerentabile, precum si privatizarea unor termocentrale (Doicesti si Borzesti). Pentru termocentrala Mintia-Deva exista doua variante: privatizarea cu un investitor strategic (dar care implica riscul ca investitorul sa aduca huila din import, mai ieftina, periclitand existenta minelor din Valea Jiului) sau crearea unui complex energetic compus din minele din Valea Jiului, termocentralele Mintia si Paroseni si hidrocentralele Sebes si Raul Mare (organizat ca filiala a Hidroelectrica).
In ceea ce priveste societatea Electrocentrale Bucuresti (Elcen), strategia propune realizarea de societati mixte, in vederea realizarii de grupuri energetice noi, precum si amanarea discutiilor privind trasferul centralelor la Primarie cu un an (pana in 2008) in vederea platii datoriilor Radet catre Elcen si crearii societatilor mixte. De mentionat, Elcen are de incasat de la Radet datorii de circa 600 milioane lei (aproximativ 180 milioane de euro).
In ceea ce priveste Hidroelectrica, cel mai ieftin producator de energie din tara, proiectul are mai multe variante, care au la baza studiul PB Power - ISPE, criticat de sindicatele din Hidroelectrica. Prima varianta propune listarea imediata la bursa a actiunilor companiei dezavantajul fiind ca se blocheaza orice posibilitate de modificare a portofoliului de centrale ale companiei. In privinta Centralei Nuclearorelectrice (CNE) de la Cernavoda, strategia prevede stergerea urgenta a datoriilor istorice ale companiei catre Ministerul Finantelor, atragerea de investitii private pentru finalizarea Unitatilor 3 si 4 (cu inceperea exploatarii comerciale in 2015) prin stabilirea modelului de finantare pana la sfarsitul anului si listarea la bursa a Nuclearelectrica (10-15% din actiuni) incepand cu 2008.
De asemenea, pentru asigurarea sigurantei in functionare a Sistemului Electroenergetic National (SEN), in strategie se afirma ca este necesara mentinerea sub controlul statului a unei puteri instalate in unitati de producere a energiei electrice strategice, care sa cuprinda unitatile 1 si 2 de la Cernavoda, Portile de Fier 1 si 2, Oltul Inferior, inclusiv hidrocentrala Lotru. In plus, strategia prevede realizarea hidrocentralei de acumulare prin pompaj Tarnita-Lapustesti, pentru satisfacerea cererii de servicii de sistem pe piata de energie interna si regionala, finantarea urmand sa asigure si prin aport de capital privat.
Creste pretul gazelor
Pretul gazelor din productia interna este estimat sa urce la 260 dolari/1000 metri cubi in 2009, in crestere cu 53% fata de valoarea actuala, in timp ce previziunile privind evolutia pretului gazelor din import indica o majorare de numai 1,4%, la 294 dolari/1000 mc. Pentru acest an estimarile privind evolutia pretului gazelor naturale din productia interna arata un nivel de 170 de dolari/1000 mc. Strategia prognozeaza ca, in 2010, pretul maxim al gazelor din import va fi de 220 euro/1000 mc, iar in 2030 - 308 euro/1000 mc. "Zacamintele de titei si gaze naturale sunt limitate si sunt in declin din 1990", se mentioneaza in proiect. Rezervele actuale de gaze naturale sunt evaluate la 184,9 miliarde de metri cubi. In perioada 2007-2015, productia interna ar urma sa scada de la 10,4 miliarde mc la 8 miliarde mc, in timp ce importurile vor avansa de la 8,8 miliarde mc la 14,4 miliarde mc. Romania consuma anual intre 17,5 si 18 miliarde de metri cubi de gaz. Productia interna - asigurata in principal de Petrom si Romgaz - reprezinta circa 12 miliarde mc de gaze, iar importurile din Rusia acopera diferenta de 5,5-6 miliarde de metri mc de gaze.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.