Lansarea pe 26 februarie a.c. a filmului realizat de Simcha Jacobovici si James Cameron, in care se sustine ca un mormant descoperit in 1980, in cartierul Talpiot, din partea noua a Ierusalimului, este locul in care a fost inmormantat Iisus Hristos,
Lansarea pe 26 februarie a.c. a filmului realizat de Simcha Jacobovici si James Cameron, in care se sustine ca un mormant descoperit in 1980, in cartierul Talpiot, din partea noua a Ierusalimului, este locul in care a fost inmormantat Iisus Hristos, a produs o adevarata isterie mediatica, provocata si dorita ca efect publicitar de insisi protagonistii acestei iresponsabile mistificari. Credinciosii crestini, aflati in aceasta perioada in chiar Postul Sfintelor Pasti, nu vor da, cu siguranta, crezare unei asemenea blasfemii, cu atat mai mult, cu cat toate dovezile biblice, arheologice, precum si marturiile pelerinilor crestini din primele secole atesta ca Mantuitorul lumii, Iisus Hristos, a fost inmormantat in apropierea Golgotei, locul unde a fost rastignit, spatiu care astazi se afla inclus in incinta imensei Biserici a Sfantului Mormant, care este administrata de Patriarhia Ortodoxa a Ierusalimului.

Despre cateva din marturiile care vorbesc despre adevaratul mormant al Domnului a vorbit intr-un interviu pentru Radio Trinitas pr. lect.dr. Constantin Preda, de la Facultatea de Teologie Ortodoxa Justinian Patriarhul” din Bucuresti. Iata ce spun e sfintia sa: “Dovezile cele mai vechi despre autenticitatea mormantului in care a fost asezat trupul Mantuitorului Iisus Hristos si din care a inviat le avem, in primul rand, in cele patru Evanghelii canonice... si intr-o evanghelie apocrifa numita 'Evanghelia lui Petru>>. Sunt documente istorice datate la sfarsitul secolului I, intemeiate pe marturiile oculare autentice ale primelor generatii de crestini. In locul numit de Evanghelii 'al Golgotei>>, 'al calvarului>> sau 'al Capatanei>>, in afara zidurilor Cetatii Ierusalimului secolului I, in acest loc a fost inmormantat Mantuitorul Iisus Hristos, in mare graba, intr-un mormant care nu-I apartinea Lui, pentru ca El a fost permanent in predica misionara, incat nu a avut un loc unde sa fie inmormantat, iar mormantul a fost pus la dispozitie de un om bogat al vremii aceleia - Iosif din Arimateea - intr-o gradina care ii apartinea lui, in afara cetatii Ierusalimului. De ce spun in graba ? Pentru ca, spun Evangheliile, a fost infasurat numai in Giulgiu si acolo a fost depus, iar femeile, in ziua urmatoare, au vrut sa vina si sa completeze ritualul funerar, care prevedea ungerea cu miresme a trupului, deoarece numai piatra mormantului fusese unsa cu mir si cu aloe, insa totul s-a facut in graba si, de aceea, nu au putut sa spele trupul si sa unga ranile, asa cum se cuvenea potrivit ritualului iudaic”.

Autenticitatea Sfåntului Mormånt, dovedita de arheologi
Faptul ca actualul mormant este cel autentic, in care a fost depus trupul Mantuitorului, este dovedit si de sapaturile arheologice facute in anii '50 la Ierusalim, ale caror rezultate au fost stranse in trei volume imense, precum si de marturisirea comunitatii Bisericii mame, care era alcatuita de evreii convertiti la crestinism din Orasul Sfant. “Ei s-au adunat imediat dupa anul 30, cand a murit si a inviat Mantuitorul, in acel loc, ca sa savarseasca Sfanta Liturghie pe locul unde fusese depus trupul Domnului si inviat. Aceasta memorie a locului a fost pastrata si transmisa in cultul Bisericii primare din Ierusalim pana in secolul III”, spune parintele Preda.

Romanii au acoperit cu pamånt Mormåntul si Golgota
Locul actualului mormant al Mantuitorului a fost venerat si dupa revoltele evreilor impotriva romanilor, dupa anul 66, de catre crestinii convertiti din randul paganilor, al caror prim episcop, Marcu, venea si savarsea Sfanta Liturghie pe acest loc.

Dupa daramarea Ierusalimului, in timpul domniei lui Titus si mai tarziu in timpul imparatului Adrian, spre sfarsitul primului secol crestin si inceputul celui de-al doilea, crestinilor le-a fost interzis accesul in acel loc. Pentru a sterge urma si pentru a trece in uitare tragicele evenimente legate de Iisus, romanii au construit deasupra locurilor sfinte cladiri, le-au acoperit cu pamant, iar deasupra actualului mormant al lui Iisus Hristos au inaltat un for, in care se aflau statuia si altarul zeitei Afrodita, iar deasupra Golgotei (locul unde fusese inmormantat Adam si infipta crucea pe care a fost rastignit Iisus), statuia zeitei Venus Istar.

Episcopul Macarie cere in anul 325 decopertarea Sfåntului Mormånt
Un fapt deosebit de important s-a petrecut la Sinodul de la Niceea, din anul 325, cand episcopul Macarie al Ierusalimului a cerut imparatilor Constantin si Elena sa readuca la lumina locurile sfinte ale crestinismului, ceea ce s-a si intamplat. O echipa de arhitecti ai vremii au sapat si au descoperit Sfantul Mormant, dupa cum informeaza Eusebiu de Cezareea, care a trait in acea perioada in Palestina. Cu acel prilej, au fost gasite si cele trei cruci ale condamnatilor de pe Golgota, una dintre ele fiind cea pe care fusese rastignit Iisus Hristos, identificata prin minunea invierii unui om atins de ea. Tocmai datorita acestor dovezi, imparatul Constantin cel Mare a hotarat ridicarea unei impresionante biserici pe acel loc, numita “Martyrium”, iar Sfantul Chiril al Ierusalimului, in Catehezele sale, aminteste despre toate aceste evenimente mantuitoare “care nu au fost puse la indoiala “nici de cercetatorii si arheologii crestini, dar nici de cercetatorii si arheologii evrei”, cum spune parintele Constantin Preda.

Parintele Stan: Ar putea fi vorba despre niste martiri crestini
PS Ioan de la Covasna, superiorul Asezamintelor romanesti din Tara Sfanta in anul 1994, argumenteaza istoricitatea actualului mormant al Mantuitorului si prin faptul ca, alaturi de mormantul Maicii Domnului, din Gradina Ghetsimani, au fost “cele mai importante locuri spre care s-au indreptat crestinii, chiar din primii ani ai crestinismului, pentru ca ne dam seama ca de la mormant s-a produs cea mai mare minune din viata lumii noastre crestine si, evident, ca toti erau interesati sa afle unde au fost”. La randul sau, parintele Alexandru I Stan, doctor in istoria religiei, caaracterizeaza ofensiva celor doi producatori ai filmului despre mormantul lui Iisus drept un atac care loveste direct in crestinism.


Despre autor:

Gardianul

Sursa: Gardianul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.