Procurorul Ciprian Nastasiu a inceput, pe 21 noiembrie 2006, urmarirea penala impotriva retelei de spionaj economic, organizata si condusa de bulgarul Stamen Stantchev, din care fac parte reprezentanti ai Credit Suisse First Boston, cåstigator

Procurorul Ciprian Nastasiu a inceput, pe 21 noiembrie 2006, urmarirea penala impotriva retelei de spionaj economic, organizata si condusa de bulgarul Stamen Stantchev, din care fac parte reprezentanti ai Credit Suisse First Boston, cåstigatorul licitatiilor pentru consultanta in privatizarea unor mari companii de stat, precum si inalti functionari publici din MCTCI si MEC. Cu sase zile inainte ca Nastasiu sa semneze rezolutia, presedintele Traian Basescu anunta ca i-a cerut ministrului Codrut Seres „sa nu accelereze procesul de privatizare in domeniul energetic“ påna la clarificarea situatiei existente in cazul companiilor din acest sector, deja privatizate. Majoritatea acestora au fost våndute de stat catre societati straine, prin consultantul CSFB, pe vremea guvernarii PSD, cånd ministrul industriilor era Dan Ioan Popescu

„Creierul“ Stamen Stantchev a reusit sa atraga in sfera sa de influenta atåt ministri si secretari de stat, cåt si functionari aflati in subordinea lor. Conform rezolutiei semnate de Ciprian Nastasiu, printre acestia se afla ministrul economiei, Codrut Seres, d espre care se spune ca s-a implicat direct in cazul vånzarii celor 8% din actiunile Petrom, ministrul comunicatiilor, Zsolt Nagy, si secretarul sau de stat Florin Bejan, despre care Mihai Donciu (consilierul lui Zsolt Nagy) spune ca „se afla in sfera de influenta a lui Stamen Stantchev. Cei mai activi dintre complicii spionului bulgar sunt Mihai Dorinel Mucea, adjunctul sefului OPSPI, si Radu Mihai Donciu. Nastasiu a identificat-o pe sefa de cabinet a ministrului Seres, Roxana Iacob, ca fiind interfata dintre acesta si Stantchev

CSFB si-a eliminat concurenta obtinand informatii secrete despre privatizarile unor companii
Reteaua de spionaj economic a lui Stantchev ataca imaginea Romaniei in UE

Una dintre concluziile procurorului Ciprian Nastasiu in Dosarul 'Spionii de la OPSPI>> este ca „faptele“ retelei de spionaj economic coordonate de Stamen Stantchev au incalcat acquis-ul comunitar si au facut ca Romania sa „nu poata garanta unitatea si omogenitatea pietei interne“, deoarece au distorsionat concurenta. Din rezolutia de incepere a urmaririi penale semnate de procurorul Ciprian Nastasiu rezulta ca reteaua lui Stantchev a distorsionat grav mediul concurential si a afectat imaginea externa a Romaniei, ba chiar a pus in pericol aderarea la Uniunea Europeana, intrucat au fost incalcate obligatiile asumate in Capitolul 6 din Tratatul de aderare: „Politica in domeniul concurentei“.

Bulgarul Stamen Stancev a organizat si coordonat un grup care procura de la inalti functionari si demnitari ai statului (si ei membri ai acestei retele) informatii economice secrete pe care le furniza apoi unor consortii ce faceau astfel concurenta neloiala celorlalte firme inscrise la licitatiile pentru importante contracte cu statul, se spune in rezolutia procurorului Ciprian Nastasiu. De asemenea, activitatea retelei a pus in pericol securitatea statului pentru ca a afectat mediul de afaceri si a perturbat relatiile economice legate de obiective strategice ale economiei romanesti.

Modul de operare
Din rezolutia intocmita de Ciprian Nastasiu, reiese ca mai multe firme si consortii straine l-ar fi folosit pe Stamen Stanchev pentru obtinerea unor informatii din interior care sa-i favorizeze in procesul de privatizare a unor importante societati de stat - Electrica Muntenia Sud 1, Radiocomunicatii SA, Posta Romana, Romtelecom, Petrom (cele opt procente ce urmeaza sa fie vandute salariatilor companiei). Mucea si Donciu scoteau din interiorul celor doua ministere la care lucrau informatii secrete despre privatizarea unor „obiective strategice“, informatii „nedestinate publicitatii“, apoi le transmiteau direct lui Stantchev, lui Mustafa Oral - considerat „canal de legatura“ - sau direct unor cetateni straini

In general, de la Stantchev, datele despre starea licitatiilor ajungeau la persoane din strainatate care le foloseau pentru ca firmele pe care le reprezentau sa castige licitatiile pentru consultanta sau privatizare.
Robert Marius Neagoe, sotul presedintei Tribunalului Municipiului Bucuresti, Monalisa Neagoe, avea rolul de a promova proiecte ale unor acte elaborate in asa fel incat licitatiile sa fie castigate de cel care facuse comanda prin Stantchev.
Benyatov primea informatiile si le furniza la randul lui unor firme, concurente inainte, care deveneau asociati, pentru a putea castiga licitatiile, cu ajutorul ofertelor devenite mai performante cu ajutorul datelor secrete divulgate din interiorul ministerelor.

Sefa de cabinet a lui Seres, Roxana Iacob, 'interfata>> ministrului cu Stantchev
Roxana Iacob este cea care i-ar fi inmanat lui Stanchev materialul intern al MEC in care se aflau variantele proiectului normativ de vanzare a celor opt procente destinate salariatiilor Petrom. Ministrul Seres a confirmat vineri, pentru agentia NewsIn, ca s-a intalnit cu Stamen Stancev, dar sustine ca de fiecare data a fost vorba de discutii oficiale, purtate la sediul Ministerul Economiei si Comertului. „Nu am nici un fel de alte relatii, in afara celor oficiale, cu domnul Stancev, dar, recunosc, am o forma mai prietenoasa de adresare. Insa, toate intalnirile au avut loc in cadru oficial“, a declarat Seres. Ministrul nu a fost chemat niciodata sa dea declaratii despre acest caz. Bulgarul Stamen Stancev a venit la MEC, spune Codrut Seres, ca reprezentant al mai multor societati implicate in privatizarile din subordinea ministerului.

Reteaua de spionaj condusa de Stamen Stantchev
Stamen Stantchev - acuzat de spionaj si organizarea acestei retele de spionaj. Consultant al Credit Suisse First Boston Europe Londra si Credit Anstalt Investement Bank Corporate Finance Beratungs GmbH Austria.

Susak Michal - acuzat de spionaj. Este vicepresedinte pentru pietele emergente al companiei Credit Suisse First Boston Europe Londra, in prezent fiind director executiv al fondului de investitii PPF Investements.

Vadim Benyatov Don - acuzat de spionaj. Este responsabil, in cadrul Credit Suisse First Boston Europe Londra, pentru problemele privind pietele de energie emergeneta sau in curs de formare.

Flore Mircea Calin - acuzat de spionaj. Este reprezentant permanent in Romania Credit Suisse First Boston Europe Londra.

Mustafa Oral - acuzat de complicitate la savarsirea infractiunii de spionaj, el fiind un „canal de legatura“.

Mucea Mihai Dorinel - acuzat de tradare prin transmitere de secrete. Este adjunct al sefului Oficiului Participatiilor Statului si Privatizare in Industrie din cadrul Ministerului Economiei si Comertului.

Donciu Mihai Radu - acuzat de tradare prin transmitere de secrete. Consilier al Ministrului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, cu responsabilitati pe linia privatizarii agentilor economici in subordinea ministrului.

Neagoe Robert Marius - acuzat de tradare prin transmitere de secrete. Este director al Directiei Juridice a Oficiului Participatiilor Statului si Privatizare in Industrie din cadrul Ministerului Economiei si Comertului.

Energan - Firma din Viena a lui Stamen Stantchev
Stamen Stantchev patroneaza firma Energan Mineralolberatungs- Und Service Gmbh, cu sediul in Viena, strada Biberstrase 10/6. SRL-ul se ocupa cu vanzarea de petrol si produse petroliere, cu exceptia comercializarii catre statiile de carburanti.

Seres: Daca Stantchev, cu care m-am intalnit, era periculos, trebuia sa ma anunte serviciile secrete

Ministrul economiei, Codrut Seres, reproseaza serviciilor secrete, intr-un comunicat de presa, ca nu l-au avertizat ca Stamen Stanchev este o persoana considerata periculoasa de statul roman si sustine ca toate acuzatiile la adresa sa au scopul de a-l discredita.
„Un ministru al Guvernului Romaniei are numeroase intalniri zilnice cu reprezentanti ai tuturor institutiilor, nationale sau multinationale, care au interese in Romania. Daca una din acele persoane este considerata periculoasa pentru statul roman, este de datoria serviciilor secrete romane sa ma informeze asupra acestui fapt“, precizeaza Seres intr-un comunicat transmis presei, sambata, de Ministerul Economiei si Comertului (MEC).

Ministrul critica aparitia in presa a unor articole defaimatoare la adresa sa, care cuprind date provenite din scurgeri de informatii, spunand ca scopul acestora nu este decat intimidarea sa. „Doresc sa atrag atentia asupra modului in care sunt diseminate si interpretate public datele din documentele interne ale organelor de ancheta ale statului roman. Transmiterea discretionara de informatii ale unei institutii oficiale, pe alte cai decat cele publice, poate aduce daune insemnate statului roman ca viitor membru al Uniunii Europene“, spune seres.

Potrivit oficialului MEC, „scurgerile de informatii, indiferent de natura datelor, sunt in masura sa arunce institutia care accepta astfel de operatiuni intr-un alt spectru institutional decat cel spre care tinde Romania. Metoda scurgerii de informatii este exemplul clasic prin care se incearca intimidarea unui demnitar care nu accepta ilegalitati“.

Ministrul reaminteste ca, in urma cu o saptamana, a acuzat presiuni politice, din partea unor politicieni care ii cereau sa favorizeze anumite firme care se ocupa cu vanzarea de energie electrica. „Le mai spun odata tuturor celor care cauta sa faca afaceri cu statul, in dauna statului si a romanilor: imi voi continua obiectivul de a face piata de energie sa functioneze transparent, impartial, in afara -si in ciuda - influentelor si intereselor nelegitime“, mai afirma seres, citat de comunicatul MEC.

Ministrul mai arata ca ii va actiona in justitie pe toti cei care incearca sa il discrediteze si ca va chema in instanta orice autoral unei „tentative de manipulare a opiniei publice prin interpretari partinitoare (fara a aduce dovezi!) ale datelor oficiale legate deactivitatea mea ca ministru al economiei si comertului.”

Scrisoare deschisa catre Monica Macovei: Opriti scurgerile de informatii
Codrut Seres i-a adresat, ieri, o scrisoare deschisa ministrului justitiei Monica Macovei, prin care acuza scurgerea de informatii referitoare la ancheta in care apare si numele sau.

„Constat ca a devenit o practica aparitia in presa a unor documente referitoare la anchete. In conditiile in care aceste anchete sunt finalizate mi se pare normal ca rapoartele finale, in fapt concluziile investigatiilor, sa fie publice prin proceduri legale. In ultimele zile sunt tinta unor atacuri bazate pe faptul ca numele meu apare intr-un act care pare sa faca parte din dosarul unei anchete abia incepute. Va intreb care sunt mecanismele de culise prin care astfel de informatii devin publice in mod vadit ilegal, in scopul de a-mi afecta imaginea? Ma intreb daca cei care se fac vinovati de aceste practici sunt vreodata sanctionati. Atata vreme cat aceste practici continua, justitia va fi folosita in scop politic, indiferent de reformele cares e doresc initiate“.
Scrisoarea deschisa a fost adresata si procurorului general al Romaniei si presedintelului Consiliului Superior al Magistraturii.

Operatiunile de spionaj coordonate de Stantchev la Posta Romana, Romtelecom si Romexterra
Ministri si secretari de stat, atrasi in sfera de influenta a spionului bulgar

Operatiunile de spionaj pentru care s-a declansat urmarirea penala impotriva grupului condus de bulgarul Stamen Stantchev au vizat societati la care statul detine controlul sau pachete importante de actiuni, cum sunt Posta Romana, Radiocomunicatii SA, Romtelecom, Electrica Muntenia Sud-Romexterra Bank. De asemenea, este trecut in revista si cazul privind vanzarea pachetului de 8% din actiunile Petrom, detinute de stat, catre salariati. Prezentam astazi cateva extrase din Rezolutia intocmita, pe 21 noiembrie 2006, de procurorul Ciprian Nastasiu, fragmente ce dezvaluie modul ingenios de operare a lui Stamen Stantchev care, in complicitate cu functionari din MCTI si MEC, a intrat in posesia unor date confidentiale pe care apoi le-a livrat clientilor sai. Evident, in aceste conditii, castigatorii licitatiilor astfel trucate au fost firmele care au mers pe mana bulgarului.

Persoanele prin intermediul carora a penetrat in institutiile care l-au interesat pe Stantchev au fost Mihai Radu Donciu - consilier al ministrului comunicatiilor, Mihai Dorinel Mucea - adjunctul sefului Oficiului Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie din cadrul MEC, si Robert Marius Neagoe - directorul Directiei Juridice din OPSPI.

De asemenea, din rezolutia procurorului Nastasiu rezulta ca ministrul comunicatiilor, Nagy Zsolt, cat si secretarul de stat Florin Bejan faceau parte din sfera de influenta a spionului Stamen Stantchev.

Acum o luna, i-am cerut ministrului Codrut Seres sa nu accelereze procesul de privatizare la companiile din domeniul energiei, urmånd ca acestea sa fie reluate dupa o analiza a rezultatelor privatizarilor din domeniul energetic de påna acum.

Listarea la bursa a actiunilor detinute de stat la Romtelecom

“Donciu Mihai Radu, abuzand de prerogativele functiei detinute si calitatea de membru in comisia de selectare prin licitatie a consultantului international pentru listarea la bursa a pachetului de 46% din actiunile detinute de statul roman la SC RomTelecom SA Bucuresti, a furnizat in afara cadrului oficial pe tot parcursul derularii procesului (perioada 2.11.2005-5.01.2006), respectiv la nivelul Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei (MCTI), informatii confidentiale lui Flore Mircea-Calin, reprezentantul permanent in Romania al Credit Suise First Boston (CSFB) cu privire la ofertele depuse de competitorii inscrisi in cursa.

La data de 2.11.2005, MCTI a primit 9 oferte pentru furnizarea de servicii de consultanta financiara in operatiunea de vanzare a pachetului de actiuni pe care statul il mai detine la SC RomTelecom SA.
Ofertele au fost depuse de urmatoarele consortii:
- CA-IB, Goldman Sachs, ABN-AMRO si Rotshild;
- Citibank, EFG Eurobank si Ergasias;
- CSFB si IEBA Trust;
- Deutsche Bank, BRD Securities si Alpha Finance;
- HSBC, BCR Securities si Dresdener Kleinwort Wassertstein;
- JP Morgan, RAEF, Intercapital Invest si Linklaters;


Despre autor:

Gardianul

Sursa: Gardianul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.