Romanii isi cultiva cosul zilnic

Peste jumatate dintre familiile din Romania, respectiv 53%, isi produc propriile alimente, mai mult decat oriunde altundeva in Uniunea Europeana. Procentul este valabil pentru gospodariile care cultiva legume si fructe sau care cresc animale pentru consumul propriu, arata un studiu al Fundatiei Europene pentru Imbunatatirea Conditiilor de Viata si Munca. Totodata, peste o treime din populatia cu venituri ridicate isi rotunjeste bunastarea prin producerea propriilor alimente. Populatia saraca din Romania este obligata, intr-un procent relativ mare, sa apeleze la aceasta forma de procurare a hranei, releva studiul. Productia proprie de alimente pare sa reduca dificultatile economice, insa doar pana la un punct, doua din cinci familii nereusind sa se descurce financiar.

Una din trei familii are restante la intretinere

In ceea ce priveste defavorizarea, familiile autohtone nu-si pot permite in medie 3,4 elemente, necesitati; astfel, nivelul mediu de defavorizare in Romania este cu 36% mai mare decat tarile recent integrate in UE, si de peste 3 ori mai mare decat in Uniune. Potrivit studiului, 80% dintre gospodariile din tara se confrunta cu defavorizare multipla (nu isi pot permite doua sau mai multe elemente), iar persoanele cu venituri mici (96%), somerii, populatia rurala se confrunta cu riscuri mari de defavorizare multipla. Cu toate acestea, conform studiului, romanii sunt foarte optimisti in legatura cu viitorul si sunt caracterizati prin niveluri ridicate de fericire si de satisfactie generala fata de propria viata, in ciuda conditiilor materiale modeste, a calitatii slabe a locuintelor si a programelor de munca neobisnuit de lungi.
Inca exista mari inegalitati de venit in Romania, o presiune speciala fiind resimtita de someri si de familiile cu un singur salariat, de persoanele mai in varsta si de pensionari, de parintii singuri si de familiile mari. Trei din patru romani nu isi pot permite o saptamana de concediu pe an, iar una din trei gospodarii are acumulate restante la plata facturilor de electricitate, apa sau gaze, a precizat directorul Fundatiei, Jorma Karppinen.

Romanii lucreaza cu 3 ore pe saptamana mai mult decat cetatenii UE

O treime dintre gospodariile din Romania considera ca locuinta nu este de buna calitate, confruntandu-se cu probleme cum ar fi lipsa de spatiu suficient, acoperis deteriorat sau lipsa unei toalete de interior cu apa curenta.
In ciuda marilor inegalitati de venit si a conditiilor materiale modeste, romanii indica niveluri ridicate de satisfactie generala fata de viata, fericire si optimism fata de viitor. Nivelurile acestor parametri sunt mai apropiate de cele inregistrate in statele UE 15 decat in oricare dintre noile state membre sau in celelalte doua tari candidate, Bulgaria si Turcia. Aproape unul din cinci romani este totusi ingrijorat ca si-ar putea pierde locul de munca in urmatoarele sase luni, un procentaj dublu fata de media UE 15. Indicatorul de nesiguranta al locului de munca este similar cu cel din noile state membre, dar mult mai bun decat cel raportat de Bulgaria. In plus, studiul indica faptul ca romanii lucreaza mult, in medie cu trei ore pe saptamana mai mult decat lucratorii din restul Uniunii Europene.

Paradoxul romanesc

Potrivit lui Hubert Krieger, expert la E.F, studiul a fost realizat in 2003 in 28 de tari (actuala UE 25 plus Romania, Bulgaria si Turcia) si a cuprins sase arii de baza, ocupare, resurse economice, familie, viata in comunitate, sanatate si educatie. Expertii europeni considera ca informatia ar putea rezolva paradoxul romanesc (cu toate ca romanii nu o duc bine, satisfactia fata de viata pe care o duc este mare) si ca dupa aderare sunt de asteptat schimbari substantiale in conditiile subiective si cele obiective referitoare la calitatea vietii, comparatiile cu alte state din UE putand fi mai usor de facut. Reprezentantii fundatiei europene au apreciat totodata ca exista si elemente culturale care ar putea explica acest paradox si au precizat ca acest studiu va fi repetat in anul 2007 pentru a vedea care vor fi evolutiile.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe