Transnistria se pregateste de referendum

Tensiunile internationale si jocurile de culise se intetesc pe masura ce se apropie referendumul pro-independenta din Transnistria, programat pentru 17 septembrie. Un referendum considerat ilegal la Chisinau si Bucuresti. Contestat si de Uniunea Europeana, care il caracterizeaza drept "provocator si nelegitim". Aprecierea ii apartine presedintei delegatiei Comitetului parlamentar de cooperare UE-Republica Moldova, Marianne Mikko. De la Strasbourg, Mikko a cerut Rusiei sa-si respecte angajamentele luate la summitul OSCE de la Istanbul si sa-si retraga de urgenta echipamentele si militarii din Transnistria. Moscova nu pare insa sa se sinchiseasca de protestele internationale si continua sa-i sprijine pe separatistii de la Tiraspol. Direct si indirect. Pe langa presiunile economice asupra Republicii Moldova, Rusia a reusit, se pare, sa "suceasca" si pozitia Ucrainei - care, oficial, se opune inca referendumului din Transnistria. Semnalele Kievului sunt, insa, contradictorii si alarmante. Ele sugereaza o schimbare profunda a optiunilor politice si intoarcerea spasita in sfera de influenta a Moscovei.
La 17 septembrie, populatia autoproclamatei "republici" din stanga Nistrului este chemata sa raspunda la doua intrebari: prima privind separarea de Republica Moldova, a doua privind aderarea regiunii la Federatia Rusa.
Chisinaul curteaza Moscova
"Vectorul rusesc a dominat mereu in politica moldoveneasca" - scria in ziarul "Izvestia", la inceputul acestei luni, Vasile Sturza, ambasadorul Moldovei la Moscova. Comentariul sau, preluat de Agentia "Rusia la zi", este relevant pentru raporturile dintre cele doua capitale. Vasile Sturza deplange faptul ca relatiile ruso-moldovenesti "traverseaza o perioada nu dintre cele mai fericite". El explica: "Marul discordiei il constituie, deocamdata, problema transnistreana. Suntem constienti de responsabilitatea noastra pentru asigurarea unui consens intre cele doua maluri ale Nistrului, suntem gata sa depunem toate eforturile necesare pentru reglementarea crizei prin mijloace exclusiv pasnice. Scopul final - elaborarea unui statut aparte, un statut garantat pentru Transnistria, ca parte a unei Moldove democratice, neutre, un stat de drept."
Autoritatile de la Chisinau vor sa recastige bunavointa Moscovei, ale carei sanctiuni au avut un impact grav asupra economiei nationale. Ambasadorul Sturza incearca sa para optimist, dar indentifica, de fapt, cele doua principale instrumente de presiune utilizate de Kremlin: vinul si gazele. El scrie: "Sunt convins ca interdictia aplicata la importurile de produse viticole are un caracter temporar: in cel mai scurt timp, consumatorii rusi vor putea savura din nou vinurile moldovenesti, accesibile ca pret si renumite prin calitatea lor.(...) Importanta pentru noi ramane si dezvoltarea colaborarii din sectorul energetic. Suntem interesati in semnarea rapida a unui acord pe termen lung cu Gazprom privind livrarile de gaze naturale in conditii reciproc avantajoase."
Autoritatile de la Chisinau promit Moscovei ca rusii care traiesc pe teritoriul Republicii Moldova "nu vor fi privati de drepturile ce li se cuvin". Ambasadorul Vasile Sturza sustine ca "rusa reprezinta, in mod traditional, o limba de larga comunicare" si invoca trecutul comun: "Avem legaturi culturale de peste 300 de ani. Dimitrie Cantemir, Aleksandr Puskin, Emil Loteanu, iar astazi Eugen Doga, Ion Druta - sunt personalitati care au contribuit si continua sa contribuie la dezvoltarea cooperarii culturale."
Smirnov vrea un al treilea mandat prezidential
Daca promisiunile Chisinaului sunt privite cu suspiciune la Kremlin, Moscova stie ca poate conta pe fidelitatea neconditionata a autoritatilor separatiste de la Tiraspol. Care vorbesc chiar de o eventuala alipire la Federatia Rusa. Primul pas in aceasta directie ramane, insa, proclamarea independentei fata de Republica Moldova.
Ministrul transnistrean al Educatiei, Elena Bomesko, a comentat recent pentru Radio Transnistria: "Referendumul este un eveniment crucial pentru republica. Ar trebui sa spunem cu claritate: <<Suntem un stat independent, si sub nici un pretext si nici o conditie, nu ne vom alatura Republicii Moldova>>. Deja, de 16 ani, Transnistria a trait si s-a dezvoltat ca un stat independent. Iar faptul ca toate sectoarele noastre cheie se dezvolta demonstreaza ca suntem capabili sa continuam ca stat independent. In plus, ar trebui sa alegem vectorul dezvoltarii. Noi, cei care lucram in educatie, intelegem perfect de ce vectorul intereselor noastre este Federatia Rusa - deoarece de 14 ani lucram in spatiul educational al Rusiei."
La randul sau, Igor Smirnov a promis ca va ramane presedinte al Transnistriei pana cand republica separatista va fi recunoscuta de comunitatea internationala. Ceea ce nu are sanse sa se intample prea curand. Amanuntul nu pare sa-l deranjeze catusi de putin pe Smirnov, aflat la putere, fara intrerupere, din 1990 - anul declararii independentei fata de Republica Moldova. El a fost reales prin scrutin direct in 1996 si 2001 si a anuntat, recent, ca va candida din nou la prezidentialele programate anul acesta, in luna decembrie. Legile regimului de la Tiraspol nu limiteaza numarul de mandate consecutive pentru aceeasi persoana. Smirnov nu vrea, insa, sa se creada ca se agata de putere. "De indata ce regiunea nistreana este recunoscuta de comunitatea internationala, eu ies la pensie" - a declarat el, in cadrul festivitatilor consacrate miscarii sindicale a femeilor din Tighina, care au participat activ in conflictul armat din 1992, de partea regimului separatist.
Kievul face jocurile Moscovei
Pana de curand, Republica Moldova a contat pe sprijinul Ucrainei in problema transnistreana. Situatia s-a schimbat, insa, substantial in ultimele luni, mai ales dupa numirea in fruntea Guvernului de la Kiev a pro-rusului Victor Ianukovici. Oficial, autoritatile ucrainene continua sa nu recunoasca regimul de la Tiraspol. In realitate, insa, au inceput sa-i faca jocul. Semnalul cel mai evident a fost intreruperea circulatiei feroviare din si spre Republica Moldova. Decizia a fost comunicata Chisinaului la 1 septembrie, fiind justificata prin necesitatea unor lucrari de reparatie la podul de peste Nistru. Trei zile mai tarziu, reprezentantii Kievului au anuntat ca nu sunt capabili sa asigure securitatea de deplasare pe segmentul Moghiliov - Podolsk - Oknita, pentru ca infrastructura nu corespunde standardelor obligatorii. Ucraina a refuzat sa permita trecerea trenurilor pe aici. Comunicarea feroviara a Moldovei cu Rusia, dar si cu alte state CSI, a fost practic blocata. Nu se stie cand va fi reluata.
Trenurile de pasageri din Chisinau nu mai ies pe traseu. Este vorba despre trei garnituri cu destinatia Moscova, doua pentru Sankt-Petersburg, unul pentru Belorusia, totalizand aproximativ 2500 de pasageri. Oamenii primesc inapoi banii pe bilete si sunt indemnati sa recurga la transportul rutier sau la serviciile companiilor aeriene. Numai ca un bilet de avion este de patru ori mai scump decat unul de tren.
La Chisinau, gestul a fost interpretat drept o tentativa de presiune, menita sa forteze deschiderea circulatiei directe prin Transnistria - informeaza Agentia "Rusia la zi". Cel mai scurt drum spre rasarit - cel prin Transnistria - a fost inchis in martie 2006 de partea moldoveneasca, pentru a intari efectul blocadei economice impotriva regiunii separatiste. Garniturile de tren au fost directionate pe rute ocolitoare, prelungind cu cinci ore durata de parcurs. Saptamana trecuta, autoritatile transnistrene cerusera Chisinaului sa reia circulatia feroviara intrerupta. Ministrul moldovean al Transporturilor, Miron Gagauza, a raspuns ca acest lucru va deveni posibil doar in cazul in care "vor fi create conditiile necesare asigurarii unui control deplin asupra procesului de transport". Luni, Miron Gagauza a plecat la Kiev pentru negocieri.
Lobby pentru Transnistria
In paralel cu presiunile mascate exercitate de guvernul de la Kiev asupra Chisinaului, in spijinul separatistilor trasnistreni s-au mobilizat si anumite parti ale societatii civile din Ucraina. Este cazul "Uniunii Cetatenilor Ortodocsi", care si-a explicat pozitia astfel:
"Ucraina ortodoxa considera Transnistria ca parte a regiunii istorice Novorossia, un teritoriu fondat de marele lider Aleksandr Suvorov, care a cucerit acele pamanturi. De asemenea, el a fondat o Societate Ortodoxa la Marea Neagra, pe teritoriul Transnistriei de astazi. De aceea, suntem cu totii membri ai unei mari familii a popoarelor slave bazate pe fundatiile ferme ale ortodoxiei."
Presedintele "Uniunii Cetateilor Ortodocsi", Valeri Kaurov, a atacat dur politica oficiala a Kievului: "Este o politica a standardelor duble: pe de o parte, MAE ucrainean spune ca este gata sa reia negocierile de pace in format 5+2, iar pe de alta parte, neaga dreptul transnistrenilor de a organiza un referendum, refuza sa trimita observatori si nu ridica blocada economica impotriva republicii. De aceea noi, poporul ortodox, ne rugam pentru fratii nostri din Transnistria - clerici si credinciosi. Sper ca neintelegerile dintre cele doua popoare surori vor fi depasite. Speram ca toata civilizatia slava estica se va reuni curand, iar Transnistria va fi o parte a acesteia."
Dezinformare in stil KGB
Pe masura ce se apropie data referendumului din Transnistria, in sprijinul separatistilor de la Tiraspol se mobilizeaza nu doar campanii de presa, ci si campanii de dezinformare in cel mai clasic stil KGB-ist. Una dintre ele a fost demontata chiar de ziarul ZIUA. In luna iunie a acestui an, mai multe publicatii din Rusia si Transnistria faceau mare caz de concluziile unui raport "realizat de prestigiosi experti occidentali", raport care ar fi pledat in favoarea independentei regiunii separatiste din estul Moldovei. Studiul era atribuit unor institutii cu nume pompoase: "International Council for Democratic Institutions and State Sovereignty (ICDISS) si "Euro-Atlantic Joint Forum Contact Group". Printre semnatarii documentului erau citati savanti reputati de la Oxford, Stanford sau Harvard: Stefan Talmon, Christofer Goebel, Nancy Furman, Paul Williams, Stephen Krasner, Andrew Lorenz, Michael Scharf, William Wood. Acestia ar fi participat, in aprilie 2006, la o conferinta desfasurata la Hotelul Bacon, din Washington, alaturi de alti experti in drept international, printre care chiar si un oficial al Departamentului de Stat. Cu totii ar fi ajuns la concluzia ca "Transnistria corespunde tuturor criteriilor necesare pentru declararea ca stat independent". Contrazicand, astfel, flagrant, pozitia adoptata de toate cancelariile occidentale.
Reporterii ZIUA i-au contactat pe profesorii citati mai sus. Uluiti, acestia au declarat ca nu au nici o legatura cu raportul mediatizat de presa rusa. Stephen Krasner, profesor de relatii internationale la Universitatea Stanford, a precizat ca nu a scris niciodata despre Transnistria. Michael Scharf, profesor la Case Western University, ne-a transmis ca autorii asa-zisului raport nu au facut alceva decat sa copieze si sa adapteze un studiu al sau si al lui Paul Williams, scris cu un deceniu in urma, despre Nagorno Karabah. Stefan Talmon, profesor la Universitatea Oxford, a declarat: "Vreau sa subliniez ca nu am fost implicat in scrierea acestui raport. Banuiesc ca implicarea numelor mentionate a fost folosita pentru a da o oarecare credibilitate si pentru a insela publicul."
Investigatia ZIUA a fost preluata si dusa mai departe de saptamanalul "The Economist". Studiind textul raportului, jurnalistii britanici au observat ca - in ciuda limbajului academic - anumite expresii tradau faptul ca engleza nu era limba materna a autorilor. Acestia vorbeau, de exemplu, despre "telephone centrals", in loc de "exchanges". O greseala frecventa la traducerea din rusa in engleza.
Surprizele au continuat. Jurnalistii britanici au constatat ca la Hotelul Bacon nu a avut loc nici un fel de conferinta privind Transnistria. Nici unul dintre "semnatarii" raportului nu trecuse, in aprilie, pe acolo. Cat despre cele doua organisme care au girat "studiul", acestea sunt extrem de stranii. "Din Euro-Atlantic Joint Forum Contact Group pare sa nu existe altceva decat o sigla" - informa "The Economist" in editia sa din 3 august, intr-un articol intitulat "Cold-war Propaganda Wars Returns".
Si mai interesant este, insa, cazul lui "International Council for Democratic Institutions and State Sovereignty" (ICDISS) - care, pe site-ul propriu, se prezinta drept o organizatie non-guvernamentala internationala, specializata in "nation-building", in special pentru "state noi sau emergente". Desi pretinde ca beneficiaza de sprijinul a circa 60 de experti prestigiosi (majoritatea diplomati activi), ICDISS nu ofera nici o adresa sau telefon de contact. Jurnalistii de la "The Economist" au descoperit ca site-ul organizatiei este inregistrat intr-o camera de hotel din Mexic, unde nimeni nu raspunde niciodata la telefon. Serverul care il opereaza se afla, insa, la Riga, in Letonia. Acelasi server este utilizat de site-urile propagandistice ale Tiraspolului: pridnestrovie.net and visitpmr.com.
Si mai ciudat este faptul ca nu exista nici un fel de "urme" ale vreunei activitati ICDISS anterioare acestui an, cu toate ca organizatia sustine ca s-a infiintat inca din 1999. Toate referintele disponibile in spatiul public sunt de data foarte recenta si se refera numai la Transnistria.
Investigatia jurnalistilor britanici a determinat, insa, o reactie din partea unei anume Megan Stephenson, care s-a prezentat drept "director de programe" la ICDISS. Ea a refuzat sa ofere informatii cu privire la sediul organizatiei, conducere, finantare sau activitatile desfasurate. "The Economist" i-a consemnat declaratia: "Daca vreti sa trageti concluzia, oarecum fortata, ca micul nostru grup de voluntari este o acoperire a Kremlinului, asta este. Dar, repet in mod clar, nu acesta este adevarul."
Jurnalistii britanici sunt, insa, de alta parere. Ei cred ca asistam la o campanie de dezinformare dirijata de Moscova, dupa vechile metode ale razboiului rece.

---

Despre autor: