Pretul a noua zile de razboi

Compania de consultanta Dun&Bradstreet (D&B) a evaluat recent pierderile suferite de catre Israel in ultimele zile la aproximativ 112 milioane de euro, ca urmare a reducerii activitatii economice, se arata intr-un material publicat de Jerusalem Post si preluat de NewsIn.
Dun&Bradstreet a luat in calcul numai factorii directi care pot cantari in costurile razboiului, precum distrugerea fabricilor, sistarea activitatilor, distrugerea imobilelor si a sistemelor de alimentare, sau plata despagubirilor, si nu si factori indirecti, precum inchiderea portului Haifa, extrem de important pentru aprovizionarea tarii.
Per total insa, analistii de la compania de consultanta citata considera ca efectele asupra economiei Israelului vor fi nesemnificative, ritmul de crestere al acesteia - aproape cel mai mare din lumea occidentala - ramanand neschimbat.
Pana acum, 35% din cele 1.800 de fabrici si intreprinderi din zona afectata au fost inchise, 35% functioneaza la capacitate redusa, iar 30% functioneaza normal, potrivit Asociatiei Industriasilor din Israel.
Pierderile financiare reale suferite incepand din 12 iulie, cand a izbucnit conflictul, au fost estimate la 67 - 90 milioane euro, arata Jerusalem Post. Israelul a cunoscut in 2005 o crestere economica de 5,2% din PIB, pentru anul in curs guvernantii mizand pe 4,1%.
Cea mai puternica ramura a industriei israeliene este industria hi-tech, unde veniturile au ajuns sa fie deja cu 20% mai mari decat in urma cu sase ani de zile.
Bunastarea tarii ii permite sa sustina un razboi pe doua fronturi fara a-si destabiliza economia.

Hezbollahul surprinde prin cel mai modern armament

Daca Israelul este recunoscut pentru investitiile importante dedicate mentinerii unei armate moderne si puternice, acest conflict a relevat si capacitatile militare surprinzatoare pe care le are Hezbollah. Oficiali de la Tel-Aviv si Washington citati de International Herald Tribune au declarat ca cele doua administratii au fost chiar nepregatite sa raspunda la unele forme de armament folosite de gruparea militanta.
De exemplu, intr-un atac impotriva flotei israliene, Hezbollahul a folosit o torpila sofisticata de tipul C-802, varianta a modelului chinez Silkworm, produsa in Iran.
Vasul israelian atacat nici macar nu isi activase sistemul de aparare anti-torpila pentru ca serviciile de informatie nu stiau de existenta acesteia in arsenalul Hezbollah, iar radarele sunt ineficiente in cazul unui C-802 dotat cu sistem de navigare antiradar.
Dupa cum declara oficialii americani protejati de anonimat in materialul din IHT, puterea si precizia torpilelor folosite de Hezbollah sunt cu mult mai mari decat in conflictele precedente. Mare parte din armament este de provenienta iraniana, Iranul fiind de multa vreme considerat principalul furnizor al miscarii.
In plus, prezentul conflict mai dovedeste ca Siria este si ea un furnizor pentru Hezbollah, nu numai o tara care sustinea tranzitul de arme dinspre Iran spre Liban. Unele dintre rachetele folosite de Hezbollah, inclusiv o racheta cu calibru de 220 de milimetri folosita in atacul asupra garii din Haifa, sunt de provenienta siriana.
Focoasele rachetelor siriene erau construite dupa o tehnologie folosita de obicei in atentatele sinucigase, nu in razboiul conventional, ceea ce demonstreaza nasterea unei forme noi de razboi, care combina arsenalul si metodele statelor cu ale gruparilor non-statale. Oficialii americani sunt cei mai alarmati de folosirea C-802, care indica proliferarea modelului de provenienta chineza dupa interzicerea comercializarii lui, precum si posibila prezenta pe teritoriul libanez a unor trupe iraniene.

Pierderi de doua miliarde de dolari in Liban

In vreme ce Israelul si Hezbollahul isi urmaresc scopurile in acest conflict, cel mai mare perdant este poporul libanez. Nayla Mouawad, ministrul libanez al asigurarilor sociale, se declara dezgustata in egala masura de "activitatile brutale, disproportionate si criminale ale Israelului" si de decizia Hezbollahului de a captura soldatii israelieni, care a impins tara in razboi.
Mouawad explica pentru BBC ca nimeni in Liban, nici guvernul, nici populatia, nu si-a dat acordul pentru aceasta actiune. Peste 270 de civili libanezi au murit deja in timpul atacurilor, 500 sunt raniti, iar 500.000 de persoane sunt refugiati interni.
Ofensiva militara a Israelului a cauzat Libanului pierderi de peste doua miliarde de dolari, potrivit ministrului libanez al Finantelor, Jihad Azour, citat de Financial Times. Aceasta cifra creste insa alarmant cu fiecare noua zi de bombardament.
Atacurile nu au ratat niciun obiectiv: poduri, autostrazi, fabrici, centrale elecrice, infrastructura de aprovizionare cu apa si electricitate, etc. Nici masinile care aduceau ajutoare medicale din Emiratele Arabe Unite nu au scapat. ''In cinci zile vom trece de la lumina zilei intr-un adevarat cosmar: distrugerile nu pot atinge numai un grup si nu vor face Hezbollahul sa plateasca. Intreaga societate libaneza va avea de suferit'' a declarat Jihad Azour.
Potrivit observatiilor demnitarului libanez, armata israeliana a fragmentat tara in mai multe regiuni, dintre care unele au devenit inaccesibile, inclusiv pentru ajutoarele umanitare.
Intregul conflict survine exact in momentul in care Libanul incepuse sa isi revina dupa razboiul civil din anii 1975-1991, si se astepta la o crestere economica solida, bazata in special pe exportul de petrol si pe turism.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe