Dupa Elogiul libertatii, publicat in 1988 la Polirom, Aurelian Craiutu ne propune in noua sa carte sa-l insotim intr-un alt exercitiu de admiratie. De fapt, Craiutu elogiaza in acest volum cateva mari figuri liberale si conservatoare, de la Aristotel
Dupa Elogiul libertatii, publicat in 1988 la Polirom, Aurelian Craiutu ne propune in noua sa carte sa-l insotim intr-un alt exercitiu de admiratie. De fapt, Craiutu elogiaza in acest volum cateva mari figuri liberale si conservatoare, de la Aristotel la Raymond Aron, prin prisma moderatiei, una dintre virtutile cele mai discrete, dar cele mai salutare in politica. Ca moderatia este o virtute cardinala a inteleptului, e un fapt incontestabil. In schimb, in arte sau in literatura, adesea suntem tentati sa o confundam cu mediocritatea si platitudinea, iar in politica cu indecizia si oportunismul.
E adevarat, un etern moderat nu poate fi decat suspect; dupa cum o recunoaste si Craiutu, "exista momente istorice cand nu se cade sa fii moderat" (p. 163). Iata de ce moderatia nu este doar o virtute discreta, ci si una care necesita un foarte fin discernamant si nespus de mult bun simt. Poate cea mai buna metafora a moderatiei si echilibrului este cea propusa de George Savile, marchiz de Halifax (1633-1695), in eseul sau The Character of a Trimmer. Pentru Halifax, un trimmer este acel bun capitan care, atunci cand nava se inclina periculos intr-o parte, se apleaca el insusi in cealalta.
Moderatia este asadar o virtute paradoxala, ca bunul simt: adesea, ea poate fi presarata cu excese oportune in momente de criza, iar contradictia nu este niciodata straina de spiritul ei. Dupa cum spunea Franoois Guizot (1787-1874), "ceea ce iubesc cel mai mult dupa adevar, este contradictia".


Despre autor:

Adevarul

Sursa: Adevarul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.