Trei cvartete de Bela Bartok

O surpriza placuta la sfarsit de stagiune muzicala camerala la Ateneul Roman; cvartetul Belcea. Cu atat mai mare a fost satisfactia, cu cat nu ascultasem niciodata acest grup cameral, cu o foarte buna cota internationala si aflata pe creasta unui val de incontestabila recunoastere internationala. Si apoi programarea a trei cvartete de Bela Bartok in acelasi concert, a venit in intampinarea gusturilor noastre, unde integrala cvartetelor de Beethoven si a celor de Bartok, cu "Juillard", stau la loc de cinste in mica noastra colectie, dar si in memoria noastra afectiva. Chiar daca nu mai ascultam decat (mult prea) rar muzica, asta nu inseamna ca am renuntat la vechile iubiri si pasiuni din deceniile trecute.
Nu am avut ce regreta. Sonoritatile au fost pe masura faimei si a prestigiului. Cvartetul "Belcea" este constituit din Corina Belcea-Fisher, vioara intai si coagulanta grupului, Laura Samuel, vioara doua, Krzysztof Chorzelski, viola si, last but not least, excelentul violoncelist numit Antoine Lederlin. Un grup international, infiintat in 1994 sub auspicii studentesti, pe vremea cand tinerii muzicieni mai studiau inca la "Colegiul Regal de Muzica" din Londra. Faimoasa si prestigiosa scoala de muzica, unde traditia britanica pentru cantatul impreuna a nascut excelente formatii simfonice sau camerale. Precum si pe cea de fata. (Rusii, cu accentul pus pe formarea virtuosilor, au livrat pietei internationale mai mult solisti de mare renume. Exceptiile confirma regula aprecierilor noastre.) Cu un program alcatuit exclusiv din lucrari de Bela Bartok, specialitatea casei, cvartetul purtand numele banatencei Belcea (sa fie pasiunea pentru Bartok o coincidenta legata de "obarsie", stiind faptul ca marele muzician este nascut la Sannicolaul Mare, tot in Banatul romanesc?) a facut o demonstratie de profesionalism si virtuozitate. Impetuozitatea intregului grup, excelenta conlucrare si disciplina de ansamblu au dat impresia unui mecanism extrem de bine pus la punct. Cvartetele lui Bela Bartok, sase la numar cu totul, sunt pagini de referinta in istoria genului. Chiar daca scrise in perioade diferite, ele reprezinta o chintesenta a intregii sale gandiri si cautari componistice. Programul cvartetului Belcea a cuprins cvartetele nr.1, compus in 1908, cvartetul nr.3 , din 1927 si una dintre capodoperele maestrului maghiar, cvartetul nr. 5, din 1934. Daca in cvartetul de tinerete se simte inca un echilibru intre romantismul tarziu si muzica folclorica, daca in cel de-al treilea sunt perceptibile cautarile tonale ce-l duc in preajma sonoritatilor lui Schoenberg, in cel de-al cincilea cvartet este atinsa sinteza ritmica si armonica spre care au tins simplificarile si clarificarile de ordin modal ale unui mare nelinistit. Bela Bartok a fost si a ramas in constiinta marii muzici europene ca un tenace cautator de noi forme de expresie sonora, cautarile sale teoretice conjugandu-se cu o extraordinara apetenta pentru sonoritatile din folclorul diferitelor culturi. Europene sau extraeuropene. Sunt perfect recognoscibile aceste interstitii, carora muzicienii britanici - n-avem cum sa le spunem altfel in aceasta lume globalizata - le-au pus excelent in valoare. Interpretate cu daruire beethoveniana si rigoare anglo-saxona, cvartetele lui Bartok, in versiunea Belcea vor face cariera internationala. Ceea ce isi doresc si ei, ceea ce le dorim si noi, ca simpli melomani bucuresteni. Fata de varianta celor de la "Juillard", din 1963, - am reascultat-o dupa multi ani...- muzicienii britanici aduc o nota suplimentara de vibratie launtrica si un bine-venit suflu de prospetime. S-ar putea ca peste ani acest clocot - care se lasa cu multe corzi rupte! - sa se mai atenueze si sa fie inlocuit de serenitatea rafinamentelor maturitatii. Dar acum sa luam ce este mai bun de luat: pasiunea si bucuria de a canta. Un bis cu Mozart, pentru "galerie", si buchete de flori pentru muzicieni au incheiat doua ore de rupere de contingent si reverii muzicale. Despre perioada newyorkeza a lui B.B., unde a si murit, poate cu alt prilej. Oricum, inspirata optiunea celor de la Institutul Cultural Roman care au mijlocit acest concert-surpriza si sa aducem cuvenitele multumiri conducerii Filarmonicii "G. Enescu" care a gazduit o seara de, realmente, foarte buna muzica. Sponsori: BCR, British Airways si "Volvo", care, mai nou, daca am inteles bine, asigura luminatia exterioara a Ateneului Roman. Ceea ce nu e chiar rau.

---

Despre autor: