Jonathan Scheele il reabiliteaza pe Ceausescu

De obicei Jonathan Scheele prefera sa vorbeasca o limba obscura cand vine vorba despre rolul UE in Romania. Ceea ce devine un cosmar pentru jurnalistii romani sau straini care cauta opinii clare din partea inaltului reprezentant al UE in ceea ce priveste directia in care se indreapta situatia. Daca nu ar fi ocupat postul de ambasador al UE in Romania, l-as putea vedea pe Scheele jucand excelent rolul unui agent secret, probabil in Iran sau Coreea de Nord. Chiar daca ar face marturisiri la interogatoriu, sunt sigur ca stilul sau bizantin i-ar dezorienta pe cei care l-ar retine. Acestia si-ar da seama ca au comis o greseala enorma. Agentul Scheele fie nu are secrete de dezvaluit fie, daca ar avea, va dura o vesnicie descifrarea lor. Cu o usurare nemascata si cu scuze repetate ar fi lasat sa plece, acoperirea sa de agent de vanzari fiind acceptata ca reala.
Insa pe 26 mai ambasadorul Scheele a dat deoparte limba sa de lemn si a dezvaluit o viziune surprinzatoare asupra cum va fi Romania in 2016. A spus ca "Romania trebuie sa devina cea de-a saptea putere a Europei din punct de vedere economic". Ar trebui sa fie un model pentru Republica Moldova si scopul lui este sa vada populatia rurala a Romaniei bucurandu-se de acces la o retea de facilitati moderne, cum ar fi drumuri bune si sisteme de apa si gaze.
Probabil ca discursul a fost scris de un asistent aflat sub influenta unui drog halucinogen. Ori a fost atat de impresionat de ospitalitatea neobosita a gazdelor sale moldovene, incat domnul Scheele in sfarsit si-a lasat sa iasa la lumina cele mai intime ganduri. Indiferent despre ce e vorba, nu-mi pot aminti nici un personaj in pozitie de decizie care sa vorbeasca in astfel de termeni electrizanti de la Ceausescu. Iar aici ar trebui sa fie criticat Scheele, iar Ceausescu ar trebui aparat.
Dovezile sugereaza ca Salvatorul Romaniei credea ca datorita eforturilor sale tara devenea o putere mondiala pe cont propriu. Bineinteles, el si marele sau vizir, chiar sotia sa Elena, erau pacaliti de oficiali care le dadeau informatii false. Multumita strategiei industriale gen epoca de piatra, performanta economica a Romaniei a dus tara in jos la nivelul Marocului, iar in sus catre Spania sau Taiwan.
Ceausescu a murit crezand exact invers. Cand Scheele va pleca va crede in declaratia sa de la Iasi? Nu ar trebui sa creada. Spre deosebire de Ceausescu, el primeste statistici precise. Intr-adevar, UE alcatuieste multe statistici. Nici un alt om din politica europeana sau romaneasca nu a fost atat de continuu implicat in problemele Romaniei ca el. Scheele i-a intalnit pe toti si i-a vazut de aproape. Stie in ce masura reformele din domeniile cheie au fost indeplinite doar in termeni retorici in cei patru ani de domnie PSD. Intr-adevar, Adrian Nastase este o non-persoana pe care nu o mai aminteste in public. Scheele stie tot despre memoriile marcate urgent catre Bruxelles despre sistemul Justitiei si chiar despre organizarea alegerilor - care nu au primit niciodata raspuns, acumuland dificultati ulterioare. El stie cat de slab a negociat Romania termenii de aderare in comparatie cu Polonia sau Ungaria. Mai presus de toate, va sti ca procedurile nepotrivite folosite de UE pentru modernizarea tarii au avut efecte inverse dezastruoase. Dupa 7 ani de supervizare UE apropiata, Romaniei ii lipseste capacitatea de a co-finanta proiecte pentru accesarea celor 27 de miliarde de euro promise de Bruxelles. Fostul presedinte german Roman Herzog ar putea fi aproape de adevar dupa ce a spus luna trecuta ca aderarea Romaniei si Bulgariei in 2007 constituie "un scandal si o farsa imensa".
De fapt Comisia Europeana isi alcatuieste strategia pe masura ce se desfasoara. O disputa personala intre comisarii Frattini si Rehn pana in ajunul deciziei din 16 mai asupra calendarului aderarii a indicat ca oficialii UE habar nu au ce va fi anuntat. Saptamana trecuta UE inca trasa lista "masurilor exacte" care trebuie indeplinite la Bucuresti pentru a convinge la Bruxelles pana in octombrie ca totul e bine. Olli Rehn continua sa repete mesajul non-sens pus la punct de predecesorul sau Gunther Verheugen despre "nevoia de a face un efort final pentru parcurgerea ultimului kilometru" in lunile de vara ale lui 2006. Nevoia este la fel de presanta in 2006 pe cat era in 2003 pentru Verheugen si suspectez ca vom auzi despre acest ultim kilometru multa vreme de acum incolo.
Multi romani stiu ca ideea unei Romanii numarul 7 in Europa este o balmajeala. Ei merg la Hamburg si Milano si pot vedea in cateva zile ca aceste orase au mai mult dinamism economic si bogatie decat intreaga Romanie. Jonathan Scheele trebuie sa explice intr-un limbaj clar precum cristalul de ce crede ca Romania va fi cea de-a saptea putere economica in Europa. Daca nu, ar trebui sa concluzionam ca una dintre figurile cheie in definirea destinului Romaniei in noul secol (cineva despre care se va aminti mult dupa Sebastian Vladescu sau George Copos) este cel putin la fel de analfabeta economic pe cat Nicolae Ceausescu. Parlamentarii din Bruxelles, dar preferabil din Bucuresti ar trebui sa-l chestioneze pe d-l Scheele pentru a afla daca planurile la coordonarea carora el contribuie au vreun sens economic. Daca nu, atunci cu siguranta anii '90 vor fi vazuti ca un interludiu de aur intre doua perioade intunecate ale istoriei Romaniei - prima relativ scurta, cea de-a doua intinzandu-se mult in viitor.

---

Despre autor: