Firmele lui Tartaga deturneaza fonduri SAPARD

Reteaua de firme patronata din umbra de celebrul escroc, Dan Tartaga, condamnat in anul 2005 de Curtea de Casatie, pentru afaceri cu zahar din rezerva de stat (Fabrica Bod) si cu tabla de la SIDEX, este intrata, de doi ani, in vizorul procurorilor DIICOT. In anul 2004, prin ordonanta nr.1499, Parchetul Tribunalului Brasov isi declina competenta catre DIICOT (Directia de Investigare a Infractiunilor de Crima Organizata si Terorism) in solutionarea unui dosar complex. DIICOT cerceteaza cum reteaua de firme a lui Dan Tartaga s-a implicat, in zona Brasovului, in actiuni de criminalitate organizata, chiar daca se afla, la acel moment, dupa gratii. In acel dosar, tergiversat in solutionare, se investigheaza modalitatile de actiune prin firmele unui grup de criminalitate economico-financiara, aflat la ordinul lui Tartaga. Astazi, soferul lui Tartaga, Nicolae Tinca, apare ca prosper om de afaceri, care prin firma sa, SC TN Invest Construct SRL, a pus ochii pe fondurile unui program SAPARD, in anul 2004, exact atunci cand DIICOT isi incepea cercetarile. Fostul sofer al lui Tartaga si-a construit o caracatita de trei firme cu nume confuzionante (TN Invest Construct, TN Invest Company si TN Invest Co), pentru a induce in eroare autoritatile fiscale si judiciare.
Tocmai acum, cand OLAF a cerut Romaniei prevenirea si sanctionarea oricarui tip de fraudare a banilor UE, la Brasov, reteaua de firme a lui Nicolae Tinca, omul lui Tartaga, a atacat, prin fals si uz de fals, un program SAPARD in valoare de 75.000 de euro, destinat dezvoltarii rurale si turistice. Firma SC GIL SIL SRL din Brasov a sesizat presa, aratand ca a accesat si angajat, legal, programul SAPARD, dar s-a trezit fraudata si impiedicata sa finalizeze investitia (75.000 euro de la UE si 75.000 euro din imprumuturi private la banci). Mai mult, actiunile ilicite ale lui Nicolae Tinca sunt sprijinite, sustin denuntatorii, de telefoane de intimidari, date chiar de Dan Tartaga, fapt ce ar proba continuarea actiunilor de grup criminal, cercetat de DIICOT. Potrivit denuntului de la DNA, SC TN Invest Construct ar fi manevrat falsuri in documentatia de eligibilitate SAPARD, pentru a castiga licitatia de constructor al obiectivelor turistice, finantate de SC GIL SIL la o pensiune din Timisul de Sus.
Fonduri UE, in burta caracatitei
Lucrarea, executata de caracatita de firme "Sc TN Invest", trebuia finalizata la 15 octombrie 2005. Astazi, dupa 7 luni de ilegalitati in nerespectarea contractului, Sc TN Invest Construct vrea sa-si stearga urmele fraudelor, dupa ce a decontat sume considerabile, lasand acum beneficiarul constructiei cu ochii in soare, adica blocand, cu bodyguarzi, lucrarile, pana in noiembrie a.c. Atunci, Agentia SAPARD va fi nevoita sa constate nerealizarea programului si fraudarea unor fonduri UE, scurse in conturile firmei TN INvest Construct. Directia Control Antifrauda din cadrul Ministerului Agriculturii a constatat grave nerespectari ale documentatiei tehnice. DNA a fost sesizat, saptamana trecuta, asupra unor acte grave de coruptie prin care constructorul a pus la cale fraudarea fondurilor SAPARD si falimentarea societatii care a accesat legal programul UE. Cu toate acestea, SC TN Invest Construct este acuzata la Parchetul Brasov ca a ocupat abuziv terenul si imobilul-pensiune, caruia i-a inundat subsolul cu apa. Imobilul-pensiune l-a ocupat cu o armata de bodyguarzi ai unei firme de paza, impiedicand de doua luni accesul proprietarului de drept, SC GIL SIL, in pensiunea care ii apartine. Desi Judecatoria Brasov a solutionat, recent, cererea de evacuare a intrusilor, constituiti in retea de criminalitate economica financiara, SC TN Invest Construct refuza sa paraseasca o proprietate care nu-i apartine. TN Invest si firma de paza s-au ales astfel cu un dosar penal la Parchetul Brasov, in care sunt probate acuzatiile de violare de domiciliu (sediul SC GIL SIL), tulburare de posesie, distrugere si alte infractiuni referitoare la compromiterea si fraudarea finantarii SAPARD.
Bilanturi contabile in atentia DNA
Urmele falsurilor nu mai pot fi distruse. In facsimilul alaturat se observa antetul cu SC Invest CO SRL, alaturat siglei cu programul SAPARD, dar documentul in cauza este semnat de directorul general Nicolae Tinca, cu stampila TN Invest Company SRL. Precizam, ca potrivit contractului incheiat cu firma care a angajat programul SAPARD, firma constructoare este SC TN Invest Construct (vezi facsimil). In denuntul adresat DNA (nr.4170/ 17 mai 2006) de catre firma inselata, se cere procurorilor anticoruptie "sa cerceteze devizele de lucrari cu antetul SC TN Invest Company, prin care constructorul a incercat sa ne insele pentru a-i deconta sume de bani" si "sa investigheze bilanturile contabile depuse de contructor cu antet corect al firmei SC TN Invest Construct SRL, dar stampilat cu sigla unei firme din caracatita, SC TN Invest CO SRL si respectiv SC TN Invest Company SRL".
Jonglare cu denumirile firmelor si fondurile UE
Ca infractiune conexa de coruptie, dar si ca indicii de existenta ale unor actiuni de grup de criminalitate economico-financiara, sunt expuse in denuntul de la DNA date si fapte grave dintr-o plangere inaintata de firma pagubita la Parchetul Brasov, acum doua saptamani. "Anumiti faptuitori din cadrul SC TN Invest Construct SRL, prin anumite infractiuni, incearca sa ne intimideze pentru a nu denunta (la Politie, la OLAF Bruxelles si la Directia generala a finantelor publice - n.n.) ilegalitatile descoperite de noi in derularea financiara a acestui program - 75.000 euro de la SAPARD si 75.000 euro ca investitie privata cu bani luati de la banci, in calitate de intreprinzatori IMM". Probe ale unor ilegalitati sunt indicate in sesizarea trimisa la Agentia Sapard - Centrul Regional Alba: "Antreprenorul (SC TN Invest Contsruct - n.n.) nu a respectat graficul general de lucrari, (...) fapt cauzat de lipsa de profesionalism in abordarea lucrarii si nu in ultimul rand a neregulilor, care de cele mai multe ori frizeaza penalul si infractiunea, pe care constructorul le-a savarsit in incheierea si executarea contractului de antrepriza; (...) antreprenorul s-a angajat sa foloseasca un personal format din doua persoane, dar acestea nu au efectuat niciodata activitati pe santierul aratat, care nu figureaza in evidentele Camerei de Munca; administratorul societatii, Tinca Nicolae, niciodata nu a calcat pe santier, cu exceptia momentelor cand aducea facturarile; (...) incercarile noastre de a lua legatura cu dansul se loveau de raspunsuri de genul: acum sunt cu primarul, acum sunt cu vicele sau sunt la partid;(...) in aceste situatii eram permanent amenintati cu afirmatii de genul: stiti eu sunt de la partidul cutare si nu e bine sa va puneti cu mine sau stiti, eu cunosc oameni importanti etc, toate acestea avand scopul precis de a ne intimida; (...) nu suntem primul caz din Brasov in care Tinca Nicolae jongleaza cu denumirile firmelor sale pentru a induce in eroare; (...) nu lipsit de importanta este faptul ca antrepenorul a parasit santierul, angajandu-si o firma de paza ai carei agenti ne obtureaza accesul in propria noastra constructie".
Agentia SAPARD confirma ilegalitatile
Marti, insa, Agentia Sapard din cadrul MAPDR a raspuns la sesizarea disperata a firmei inselate de constuctor. Directorul general, Samoila Szabo, consemneaza in raportul de control al Agentiei Sapard (nr.7928/ 22.06.2006) ca "s-a constatat nerespectarea (de catre SC TN Invest Construct - n.n.) a documentatiei tehnice de executie". Agentia a recomandat societatii SC GIL SIL, pagubite si amenintate in stil mafiot, sa se adreseze Justitiei pentru incheierea unui nou contract cu un alt constructor, pentru finalizarea lucrarilor". L-am cautat la telefonul personal, de mai multe ori, pe numitul Tinca Nicolae. Nu a raspuns. L-am contactat si ne-a raspuns un asociat al sau, Cosmin, care ne-a declarat ca se arunca cu noroi in in firma lor, fara a se verifica ce se afirma in documentele ajunse la jurnalisti, dar dl.Tinca va face o replica si va fi anuntat ca a fost cautat de presa.
Condamnat la trei ani pentru omor din culpa
Afaceristul Dan Tartaga a fost judecat si condamnat, incepand din anul 1999 si pana in 2005, pentru inselaciune, fals si uz de fals si instigare la fals intelectual, si omor din culpa. In ceea ce priveste ultima infractiune, cea de omor din culpa, Tartaga a provocat, in 1999, un grav accident de circulatie, in care a ucis doi pensionari. Desi initial a fost condamnat la cinci ani de inchisoare, pedeapsa i-a fost redusa, in instanta de recurs, la trei ani si jumatate de inchisoare. Dupa care a beneficiat si de legea gratierii. Imediat dupa ce a primit condamnarea si inainte de a fi incarcerat, Tartaga a disparut. El a fost dat in urmarire generala si internationala, in baza unui mandat de executare a pedepsei. Disparitia afaceristului a fost posibila cu un mic ajutor din partea Justitiei. Desi Curtea de Apel Pitesti a fost cea care l-a condamnat, aceleiasi instante i-a luat mai bine de 10 zile pentru a transmite Politiei o notificare cu privire la solutia data. In timp ce politia si Interpol-ul il cautau, Tartaga a decis sa se predea, astfel ca a fost incarcerat la penitenciarul Codlea. Nu a petrecut insa prea mult timp dupa gratii, beneficiind de legea gratierii. Pe data de 7 august 1999, Dan Tartaga se afla la volanul masinii sale, un Nissan, cand a ucis doi pensionari ce se aflau pe trotuar. In momentul impactului, masina afaceristului rula cu 109 km/h, iar in urma analizei alcoolemiei s-a stabilit ca Tartaga consumase bauturi alcoolice. La prima instanta de judecata, Tartaga a primit cinci ani de inchisoare, dar, dupa judecarea apelului, afaceristul a mai scapat de un an si jumatate de puscarie.
Din 11 ani de puscarie, doar doi
Pe de alta parte, uciderea din culpa nu a fost singura infractiune pentru care a fost cercetat, judecat si condamnat Dan Mihai Tartaga. Imediat dupa condamnarea suferita in acest dosar, el a fost trimis in judecata sub acuzatiile de fals in declaratii, instigare la fals intelectual, inselaciune si folosirea cu rea credinta a creditelor societatii banca Agricola, sucursala Brasov. In acelasi dosar au mai fost judecati, alaturi de afaceristul Tartaga si fostul director al Bancii Agricole - Sucursala Brasov, Nicolae Pascu, fostul director al FPS Brasov, Elena Doval si Maria Monica Plugar. Anchetatorii sustineau la acea data ca Tartaga a luat de la Banca Agricola un imprumut de 12 miliarde de lei cu dobanda subventionata, fara a se lovi de vreo norma legala in vigoare. Cu cele 12 miliarde de lei, afaceristul intentiona sa achizitioneze fabrica de zahar Bod. Numai ca, ulterior s-a razgandit si, cu aceiasi bani, a platit tot la Banca Agricola alte credite mai vechi si a cumparat mai multe terenuri si apartamente.
Interesant a fost modul in care Tartaga a "facut rost" de actele necesare pentru a obtine creditele. Astfel, el a garantat imprumutul cu 663 de contracte false de arendare a unor terenuri. Dosarul a avut la baza doua plangeri penale, depuse de Banca Agricola - Sucursala Brasov la Parchetul Curtii de Apel Brasov, plangeri care ii evidentiau ca principali "manuitori" de credite pentru punga lui Tartaga pe Nicolae Piscu, fost director al sucursalei si presedinte al Comitetului de credite precum si pe cativa membri ai acestui comitet: Gheorghe Solovastru, Luminita Corbos, Ioan Macaveiu, Mihai Aldea, Vasile Seciu si Traian Sfeclis. Acestia din urma au fost acuzati de abuz in serviciu in forma calificata si neglijenta in serviciu. Conform verificarilor efectuate la acea data de Directia de Control a bancii, s-a stabilit ca doua dintre firmele conduse de afaceristul Tartaga au primit credite neperformante in valoare de 14 miliarde lei. Tartaga a fost condamnat la 11 ani de inchisoare, care s-au transformat in doi ani cu suspendare, la Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Relatiile lui Tartaga
Una dintre cele mai profitabile relatii exploatate de Tartaga a fost cea avuta cu fiul chestorului Mircea Bucur, fostul comandant al Inspectoratului Politiei Judetene Brasov. Tartaga si fiul chestorului, Cosmin Mircea Bucur, au fost asociati in firma SC "90 COm IMPEX SRl", prin care s-a facut trafic cu frigidere. Bucur a fost cel care a tinut mai multi ani la naftalina unele dintre dosarele lui Tartaga din Brasov.
O alta relatie "profitabila" a lui Tartaga a fost aceea avuta cu judecatorul Camenita Pasca, magistrat la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Judecatoarea este cea care a decis schimbarea incadrarii juridice intr-un dosar al lui Tartaga si micsorarea pedepsei de la 11 ani de puscarie, la doi ani. Ziarul "Adevarul" devoala atunci ca pentru ca judecatoarea sa fie "convinsa" sa reduca pedeapsa, au fost platiti foarte multi bani.
O alta relatie a lui Tartaga a fost cea cu Vasile Lata, fostul primar al orasului Sacele, relatie exploatata si de Tartaga si de Lata in cazul mai multor afaceri oneroase. Una dintre acestea a fost cea privitoare la achizitionarea de catre Tartaga a 200 de tone de tabla zincata, de la combinatul Sidex Galati, cu promisiunea ca, in contul celor 200 de tone va da zahar de la societatea "Zahar Bod" Brasov, administrata de Vasile Lata. Evident, cei doi nu si-au mai onorat contractul fata de Sidex, cauzand combinatului galatean un prejudiciu de 4,6 miliarde lei. In acest caz, Lata a fost condamnat la doi ani de inchisoare, dupa ce, la instanta de fond, primise zece. (D.E.I.)

---

Despre autor: