"Deranjez institutii"

Intr-un interviu cu presedintele Traian Basescu, publicat de ZIUA in exclusivitate in presa romana, seful statului arata cu cine se razboieste zilnic. "Am vorbit despre lupta impotriva coruptiei fara menajamente si am vorbit despre a face institutiile statului sa functioneze. Pe palierul acestor doua motive majore ale activitatii mele ca presedinte deranjez foarte multa lume. Deranjez institutii. Poate ati observat ca adesea ma adresez critic Guvernului, justitiei, politiei, diverselor institutii ale statului si mai ales vorbesc fara ezitare despre grupuri nelegitime de interese, care influenteaza deciziile politice. Ori, aceste lucruri nu raman neobservate. Si nu raman fara urmari. Urmarea este ca adesea sunt intr-o confruntare continua, pe care o genereaza chiar atitudinea mea.", afirma Traian Basescu. Presedintele incepe astazi o vizita oficiala de doua zile in Uniunea Serbia si Muntenegru, la invitatia omologului sau, Svetozar Marovic. Programul vizitei va include convorbiri ale sefului statului cu presedintele Uniunii Serbia si Muntenegru, Svetozar Marovic, cu presedintele Serbiei, Boris Tadic, si presedintele Muntenegrului, Filip Vujanovic, precum si cu premierul Serbiei, Vojislav Kostunica, precizeaza un comunicat al Presedintiei remis presei. Seful statului se va intalni si cu membrii comunitatii romanesti din Serbia si va vizita Biserica Episcopala Ortodoxa Romana de la Varset.
Maine, comandantul suprem al Armatei Romane va vizita trupele romanesti ale MApN si de jandarmi din cadrul MAI de la Pristina, Peci si Gorazdevak. Inaintea vizitei, presedintele Romaniei a acordat acest interviu de referinta corespondentului ziarului belgradean Politika la Bucuresti, reputatul jurnalist Milan Petrovici. Aparut cu titlul "Integritatea Serbiei nu este negociabila", interviul a fost obtinut in exclusivitate de ZIUA. (D.E.)
Sunteti multumit sau nu de nivelul actual al raporturilor sarbo-romane? Ce este bine si ce nu merge?
Sunt multumit de dialoguri si de relatia politica pe care o avem cu Serbia si Muntenegrul, cu Belgradul in mod deosebit si, ca dovada, in ultimele opt luni m-am intalnit si cu presedintele Svetozar Marovic si cu presedintele Boris Tadic, iar saptamana trecuta cu Vojislav Kostunica. Asadar dialogul politic este unul viu, care incearca sa gaseasca solutii pentru regiune. Si sunt convins ca se vor gasi aceste solutii de punere in deplina securitate a Balcanilor de Vest. Pe de alta parte, exista o oarecare insatisfactie pentru nivelul scazut al relatiilor economice in raport cu potentialul si cu traditia celor doua tari in ceea ce priveste schimburile economice. Dar, cu certitudine, aceste lucruri legate de evolutiile economice se vor mentine pe trendul ascendent inregistrat in ultimii trei ani si am convingerea ca in doi, trei ani vom stabili un nivel inalt al schimburilor economice. Nu fac nici un secret din a va spune ca noi avem o relatie traditionala cu sarbii si incercam sa contribuim atat cat putem, inclusiv la punerea in deplina securitate a conceptului de teritoriu national al Serbiei si, din acest motiv, consider ca avem mult de lucrat impreuna.
"Am adapostit flota aeriana JAT" de bombele NATO
Se stiu foarte putine la noi - vorbesc despre sarbi - despre o fapta a dumneavoastra legata de salvarea flotei aeriene JAT, cu o zi inainte de inceperea bombardamentelor din 1999. Care au fost dedesubturile hotararii dumneavoastra, in calitate de ministru al Transporturilor, de a deschide coridorul aerian prin care intreaga flota de avioane civile a companiei JAT a aterizat la Bucuresti, in timp ce Administratia Constantinescu era de acord cu bombardarea Serbiei de catre NATO?
Si eu am facut parte din acea Administratie, deci nu pot sa spun ca domnul Constantinescu a luat o decizie, iar eu nu am impartasit-o. Deci imi asum evenimentul alaturi de presedintele Constantinescu. Atunci a existat o soliticitare de la compania JAT, am fost informat imediat de secretarul de stat pentru Aviatie. Am luat legatura cu seful Statului Major General al Armatei Romane, am coordonat cu el momentul la care trebuiau sa treaca avioanele JAT. Nu a existat nici un fel de agresiune asupra lor; dimpotriva, li s-a pus la dispozitie aeroportul Baneasa, unde au stationat mai multe luni, pana cand au reintrat in serviciu. A fost o decizie pe care cred ca orice ministru al Transporturilor rational ar fi luat-o. JAT-ul nu era in razboi cu NATO.
Va dati seama cum suna, astazi, pentru sarbi, o astfel de hotarare?
Nu stiu cum suna. Eu mi-am facut datoria de ministru al Transporturilor in raport cu o solicitare pe care puteam sa o aprob sau sa nu o aprob. Iar decizia mea a fost sa o aprob, sa adapostim flota aeriana JAT pe aeroportul din Bucuresti.
O alta rezonanta nu a existat?
A existat: simpatia.
Romania respinge crearea statului Kosovo
Planul dumneavoastra privind solutionarea problemei Kosovo a starnit interesul international, dar si controverse. In Serbia el a fost primit foarte favorabil. Va rugam sa fiti mai explicit si sa spuneti ce v-a determinat sa luati o astfel de pozitie neta impotriva acordarii independentei provinciei Kosovo?
Conceptul simplu pe care Romania il promoveaza traditional in politica sa externa. Si acest concept se numeste inviolabilitatea frontierelor. Sigur, traim intr-o lume moderna in care dorinta de fi cat mai autonom este o dorinta intalnita in multe zone din Europa. Cred ca acestui lucru trebuie sa i se se dea atentie. Dar, de aici pana la a afecta frontierele unui stat independent si suveran, calea este lunga. Si noi sustinem ca pentru Kosovo trebuie gasita o solutie europeana, care poate merge de la modelul de autonomie francez pana la modelul de autonomie belgian. Dar nimeni, credem noi, nu poate pune sub semnul intrebarii frontierele unui stat european. De aici a pornit solutia noastra care respinge ideea crearii unui alt stat, de aici porneste dorinta noastra de a implica mai mult UE in solutionarea problemei Kosovo si, cu UE implicata, cu certitudine va fi mult mai usor sa vorbim despre standarde europene de autonomie, care trebuie negociate. Cred ca singurul lucru care este negociabil este nivelul autonomiei si nu daca lasam Serbia intreaga sau nu.
Romania se afla in pragul aderarii la UE. Se aud, insa, voci contradictorii. In Occident unii spun ca Romania inca nu este pregatita pentru a intra in UE la 1 ianuarie 2007, iar dumneavoastra afirmati cu siguranta ca totul va merge conform previziunilor. Pe ce va bazati?
Pe realitatile pe care le cunosc. Eu stiu ce a facut Guvernul nostru, stiu progresele inregistrate in procesul de integrare, stiu cat de mult a tinut Guvernul si eu si toate institutiile statului roman la respectarea angajamentelor pe care ni le-am luat la semnarea Tratatului de Aderare anul trecut, in aprilie, la Luxemburg. (...) Le-am urmarit din aprilie si pana acum: suntem in graficul angajamentelor noastre si speculatii pe tema daca Romania va intra sau nu la 1 ianuarie 2007 in UE pot face numai cei care nu stiu foarte bine realitatea progreselor pe care le-a facut Romania. Dar dincolo de ce stiu sau nu politicienii exista realitatea rapoartelor de monitorizare, care arata ca Romania isi indeplineste cu consecventa toate obligatiile asumate. De aceea, atat timp cat stiu bine graficul realizarii obligatiilor noastre nu pot sa am semne de intrebare asupra atingerii obiectivului de aderare la UE. (...)
"Sunt intr-o confruntare continua cu grupurile de interese"
Cand ati preluat fotoliul de presedinte al Romaniei, in urma succesului la alegerile din 2004, ati declarat ca nu veti fi un presedinte de protocol, ci un presedinte jucator. Sunt destui acum care va reproseaza ca ati devenit un jucator prea dezlantuit. A aparut si sintagma "pompier-piroman". Vi se reproseaza ca va place sa deschideti brese politice si apoi sa va apucati sa le stingeti. Cine are dreptate: Basescu sau criticii sai?
Eu am o abordare foarte simpla, care este parte importanta a motivatiei pentru care am castigat alegerile in decembrie 2004. Am vorbit despre lupta impotriva coruptiei fara menajamente si am vorbit despre a face institutiile statului sa functioneze. Pe palierul acestor doua motive majore ale activitatii mele ca presedinte deranjez foarte multa lume. Deranjez institutii. Poate ati observat ca adesea ma adresez critic Guvernului, justitiei, politiei, diverselor institutii ale statului si mai ales vorbesc fara ezitare despre grupuri nelegitime de interese, care influenteaza deciziile politice. Ori, aceste lucruri nu raman neobservate. Si nu raman fara urmari. Urmarea este ca adesea sunt intr-o confruntare continua, pe care o genereaza chiar atitudinea mea. Dar nu sunt dispus sa renunt la acest mod de a imi exercita mandatul de presedinte, pentru ca este singura solutie de a misca lucrurile cu viteza mai mare catre modernizarea deplina a Romaniei. Vreau sa va spun un lucru: noi intram in UE la 1 ianuarie 2007, dar mai este un proces pe care multi il confunda: integrarea. Integrarea Romaniei in structura economico-sociala a UE nu este acelasi lucru cu intrarea in UE. Integrarea inseamna sa ai institutii performante, sa ai economie performanta, sa ai un nivel foarte scazut al coruptiei, sa ai o justitie care garanteaza aplicarea legilor. (...)
Desi suntem vecini de atatea secole, noi, sarbii si romanii, ne cunoastem foarte putin. Ce este de facut?
Trebuie sa comunicam mai mult, trebuie sa facem ca frontiera noastra sa fie una pe care s-o trecem cu placere, cu bucurie. Trebuie sa spun ca romanii au avut mereu un mare respect pentru sarbi. Iar eu dintotdeauna am apreciat faptul ca sarbii s-au batut, nu s-au lasat cotropiti in al doilea razboi mondial. Si mai aveti ceva dumneavoastra: cred ca sunteti singurul stat din lume care, in textul imnului national, aduceti aminte de o infrangere - cea de la Campia Mierlei, ca ea sa nu se mai repete. Acest lucru arata un soi de mandrie a natiunii. Si noi apreciem lucrul acesta la dumneavoastra. Din pacate, dumneavoastra nu stiti foarte multe despre Romania si de asta, poate, ar trebui sa ne cunoastem mai bine. Sunt convins ca ati avea acelasi sentiment pe care il avem si noi pentru dumneavoastra.

---

Despre autor: