Provocarile aderarii Romaniei la UE

Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana este inceputul unui proces de o complexitate incredibila. Vom fi implicati intr-un sistem cu totul nou, de institutii, legislatii, pusi sa actionam si sa apelam la mecanisme cu functiuni si responsabilitati europene. Totul in contextul obligatiei asumate de a considera ca legislatia europeana prevaleaza in raport cu cea nationala, uneori diferita sau incompleta in raport cu ceea se petrece pe plan european.
Iata de ce ziarul nostru a acceptat invitatia Curtii Europene de Justitie de a participa, alaturi de cativa corespondenti acreditati la Bruxelles, la prima sesiune de pregatire si informare organizata pentru presa, mai intai la Trier (Germania), impreuna cu Academia Juridica, apoi la Luxemburg, unde Curtea Europeana de Prima Instanta si Curtea Europeana de Justitie Administrativa s-au reunit special pentru a ne prezenta modul in care lucreaza si iau decizii valabile in spatiul UE.
Ce este Curtea Europeana de Justitie? In fapt, in acest moment, este vorba despre o institutie europeana compusa din trei Curti de justitie separate. Prima, si cea mai importanta, este CURTEA DE JUSTITIE (creata in 1952), care - asemeni unei curti constitutionale sau curti supreme - are responsabilitatea primara de a examina legalitatea reglementarilor, directivelor si deciziilor elaborate de Comisia Europeana. Mai are obligatia de a analiza daca legislatia europeana este interpretata si analizata uniform. In plus, aplica legislatia comunitara si rezolva disputele intre institutiile comunitare sau intre aceste institutii si statele membre sau chiar intre statele membre. Mai exista CURTEA DE PRIMA INSTANTA (creata in 1989) care judeca actiunile intentate de statele membre impotriva Comisiei si anumite acte ale Consiliului European, precum si actiunile intentate de persoane fizice sau juridice impotriva unor decizii sau omisiuni ale institutiilor comunitare adresate direct lor sau care ii privesc direct sau indirect. A treia institutie este Tribunalul Administrativ European, a carui menire este de a rezolva disputele dintre institutiile europene si angajati.
Deciziile CEJ, obligatorii pentru statele UE
Ceea ce ne va interesa in mod direct, imediat dupa aderare, este modul in care un individ poate avea acces la Curtea Europeana de Justitie. Foarte interesant aspect, deoarece trebuie stiut ca aceasta instanta nu poate sa decida peste instanta suprema nationala si nu poate niciodata sa schimbe sau sa anuleze decizii luate in instantele nationale. Si atunci? Interventia se face in timpul unui proces, atunci cand un judecator national este confruntat cu un caz care implica legislatia comunitara si poate (in unele cazuri chiar trebuie) sa suspende lucrarile pana cand obtine o decizie a Curtii care sa dea o interpretare anume sau, dimpotriva, sa lase totul pe seama competentelor instantei nationale. Dar deciziile Curtii Europene de Justitie, asemeni dreptului comunitar, sunt obligatorii pentru toate statele membre.
Cateva exemple semnificative: in 2000, Curtea a fost solicitata sa se exprime daca UE are sau nu dreptul de a da o directiva interzicand publicitatea pentru tutun, apoi daca UE are dreptul, ca entitate, sa semneze acordurile cu Organizatia Mondiala a Comertului sau trebuie sa-si asocieze semnatura cu cea a tuturor statelor membre. Dar, fiindca are obligatia de a raspunde tuturor cererilor, Curtea se confrunta cu o enorma afluenta de intrebari venite din partea judecatorilor nationali. Doua episoade amuzante. In cadrul unui proces in care erau implicate vamile germane, un judecator solicita avizul asupra modului in care importul de pijamale trebuie incadrat in raport cu diferitele prevederi de inregistrare din dreptul vamal comunitar. Dupa mai multe luni, primeste raspunsul. Dar intrerupe din nou procesul pentru ca avea o noua solicitare: aviz legal asupra incadrarii produsului "camasi de noapte pentru femei" in categoria generala "pijamale". Primeste si raspunsul completului de judecatori ai Curtii care-l invita sa-si foloseasca propria putere de decizie si sa ia o decizie pe plan national. Al doilea exemplu: 9 luni a durat luarea unei decizii privind plangerea unei femei impotriva unei decizii comunitare privind exterminarea animalelor in zonele contaminate, avand in vedere ca era vorba despre o singura oaie si ca aceasta constituia singurul sau venit. Decizia a fost ca legislatia trebuie aplicata si a fost printre cele mai rapide deliberari europene, media de timp fiind de 2 ani.
Sistemul nostru de invatamant va trebui sa pregateasca oameni specializati pentru acest tip de dezbateri.
Deficit de personal
Tot asa, va trebui sa ne pregatim propunerile pentru persoana judecatorului roman care ne va reprezenta la Curtea Europeana de Justitie, altul pentru Curtea de Prima Instanta si altul pentru a concura la unul din cele 7 locuri de avocat-general. Pe langa calitatile de jurist eminent, candidatii vor trebui sa stie in primul rand o franceza perfecta (limba oficiala a deliberarilor Curtii), apoi engleza obligatorie pentru celelalte institutii comunitare. Guvernele tarilor membre propun candidatii...Ii avem deja sau totul va fi o decizie netransparenta si luata pe criterii niciodata bine explicate? Pe viitor, vor exista din ce in ce mai multe "curti de justitie europene specializate" cum ar fi cele pentru proprietatea intelectuala si competitie. Cine-i pregateste pe viitorii judecatori romani in aceste domenii precum si corpul de translatori specializati pe teme juridice care-i vor insoti pe reprezentantii nostri si pe consilierii lor? De fapt, cine oare ar trebui sa raspunda la aceste intrebari?

---

Despre autor: