Doua nedumeriri

Nu pretind a fi un mare expert in politica, sunt mai curand un biet scriitor. Asa ca nu mi-e jena sa anunt ca anumite gesturi ale politicienilor nostri ma nedumiresc. Numai saptamana asta au fost doua. Intai ar fi invitatia pe care Adrian Nastase a facut-o unor jurnalisti selectati de domnia sa, sambata trecuta. Ma intreb daca a dorit sa demonstreze ca nu are ascunse acte, lingouri de aur. Ba a si exhibat o spartura in rigipsul din tavan, plus o podea care cam scartaie. Omul are probleme ca fiecare cu acesti constructori minunati si masinile lor zburatoare. Gestul pitoresc voia sa arate ca fostul premier este deschis anchetei la care este supus de Parchet. Scopul a fost nu sa probeze cu jurnalistii ca nu e nimic interesant in apartament, ci obtinerea unui spor de imagine. Nastase a avut mereu o relatie proasta cu massmedia. E prea inchis in sine, sofisticat, calculat, ezitant. E omul ambiguitatii si ironiei, a jumatatilor de masura. Nu e direct si frust ca Basescu, care face de multi ani deliciul presei prin atitudinile sale neconventionale, de peluza le-as zice. Nastase sta la tribuna zero, daca prin minune ajunge pe un stadion. Desi declarat om de stanga, el se simte bine nu cu microbistii ci langa un Berlusconi, sau intr-o casa mare pe Coasta de azur, printre domni si doamne de sange albastru. Protocolul este clasa intai. Usieri, soferi, secretare, asistente, bodigarzi. Limuzina, vila de lux, vanatoare. Tinuta de om simplu nu te prinde dupa ce ti-ai impus un aer seniorial. Nu mai zic de colectiile de arta de care ii place sa se inconjoare. Cum sa lase plebeii de procurori, ca sa nu zic parchetari, sa ii scotoceasca prin lucrurile de pret! Invitarea grupului in Zambaccian 16 contrazice pudibonderia personajului. In fata catorva jurnalisti care s-au lasat plimbati de-a lungul zidurilor, expremierul a "uitat" ca imaginile vor trece pe sticla spre milioane de telespectatori nedumeriti de felul cum traiesc unii dupa 15 ani de functii publice. Intr-adevar nu e nimic de ascuns. A fost o imprudenta sa se deschida capacul lazii de zestre. A vrut o cotitura in tipul de imagine pe care si-a creat-o. Efectul a fost contrar - adica nici o schimbare. Vechea imagine s-a pastrat asa cum s-a lipit demult pe retina privitorului. Marti, cand a venit votul in plen, castigat cu brio, s-a confirmat de fapt capacitatea lui manevriera. Vorba cuiva - a dat clase! Ca si in chestiunea presedintiei Camerei, Nastase s-a dovedit mai abil decat adversarii sai politici de la putere, dar si decat rivalii din PSD, care ii vor capul. A ajuns pe ocolite, dupa un razboi de uzura, purtat in ariergarda, la decizia pe care si-a dorit-o, si intr-un caz, si in altul. Daca lucrurile stau asa, atunci vizita de sambata la domiciliu, balciul cu jurnalistii plimbati sa admire tablouri, goblenuri, arme, harti, chinezarii, a fost inutil si ratat, daca nu chiar daunator sfintei imagini. Numai punerea la dispozitia Parchetului, acceptand perchezitia epopeica dorita de atata lume, mai putea salva ceva. Dar varianta tare era chiar demisia sa de la Presedintia Camerei. Basescu a facut un pas in directia asta acum zece ani si mai bine cand deputat fiind s-a pus la dispozitia anchetei, renuntand la imunitate. Era primul gest pitoresc dintr-o serie care l-a dus la Cotroceni. Preumblarea din Zambaccian 16 ramane un episod enigmatic, un gest plin de contradictii, pitoresc, cu ceva bizantin.
Alt gest care m-a dedumerit a fost vizita facuta inopinat de Traian Basescu, joi, la Consiliul Superior al Magistraturii. S-a dus acolo neinvitat, incalcand un principiu. Poate domnii si doamnele voiau sa discute fara el, cum aveau si dreptul. Dar presedintele nostru a dorit sa repare o afirmatie facuta cu putina vreme in urma despre "coruptia din instante". A fost o gafa, nimic de zis, deja ne-am obisnuit. Dar magistratii au tot dreptul sa se considere jigniti. Ba sa il trimita si la Curtea Constitutionala pentru incalcarea principiului separatiei puterilor in stat. E principiul care ii da multe dureri de cap. Are si el nedumeririle lui. Trebuie sa il trag de maneca si sa ii spun ca devine o amenintare la siguranta nationala. Magistratii sunt indreptatiti sa il acuze de amestec in treburile justitiei. Incalca fisa postului. Fie ca nu intelege cu ce se ocupa, fie intelege, dar are alte planuri. Modul in care se apara este prostesc. Zice ca a primit la Cotroceni mii de scrisori de la oameni care se plang de sentintele nedrepte din tribunale. Basescu incearca sa demonstreze nu numai adevarul celor spuse de el, si se apara, dar si dreptul lui de a face asemenea declaratii si de a interveni in treburile Justitiei, ca si in ale Executivului. Si nu numai despre unii dintre magistrati, ci despre toti. Chiar daca s-a dovedit ca un judecator sau altul a fost corupt intr-o cauza, un presedinte nu are voie sa se pronunte. E treaba instantei si atat. Pentru a se sustine, Basescu se aliaza fireste cu "poporul", care ar fi nemultumit de prestatia Justitiei etc. Populismul acesta grosier ma nedumereste. Basescu ia riscuri prea mari proband lipsa de respect pentru celelalte puteri in stat. E cineva prin preajma sa i-o spuna? De pilda sa il opresca sa afirme ca vrea sa vada "cum masoara Curtea dreptul presedintelui de a se exprima in tara lui". Nici mai mult nici mai putin. Parca despre cenzurarea cuiva ar fi vorba aici! Si ca sa se faca inteles afirma in continuare "N-am candidat la Presedintie ca sa dorm la Cotroceni. Poate o sa va spun mai multe, dar cand n-o sa avem camerele de fata!" Cred ca doua nedumeriri intr-o saptamana imi ajung.

---

Despre autor: