Magistratii Curtii de Apel Bucuresti au luat ieri in discutie recursul formulat de aparatorii omului de afaceri Ovidiu Tender, impotriva deciziei Tribunalului Bucuresti de arestare preventiva a acestuia. Instanta a amanat pronuntarea in acest caz pen
Magistratii Curtii de Apel Bucuresti au luat ieri in discutie recursul formulat de aparatorii omului de afaceri Ovidiu Tender, impotriva deciziei Tribunalului Bucuresti de arestare preventiva a acestuia. Instanta a amanat pronuntarea in acest caz pentru luni.
Sedinta de judecata a inceput in jurul orei 11.00, Tender fiind adus in sala flancat de mascati. Avocatii omului de afaceri Marian Nazat si Mariana Stefan au invederat completului o cerere prin care sute de angajati ai firmelor lui Tender cereau cercetarea acestuia in stare de libertate.
Exceptii invocate de avocati
Dupa doar cateva minute de la inceperea sedintei, Marian Nazat a declarat ca starea de arest este ilegala, pentru ca recursul in cazul clientului sau este suspensiv de executare. Nazat a explicat ca, dat fiind faptul ca in cazul clientului sau s-a dispus inlocuirea masurii de a nu parasi tara cu masura arestarii preventive, recursul este suspensiv de executare. Acesta a afirmat ca judecatorul a emis mandatul de arestare fara a preciza ca acesta trebuie pus in executare de indata, motiv pentru care clientul sau nu trebuia incarcerat pana la solutionarea recursului. In replica, procurorul de sedinta a declarat ca mandatul de arestare a fost emis in conformitate cu prevederile legale, iar legea nu face o distinctie clara in ceea ce priveste punerea in executare a mandatului decat daca inculpatul se sustrage. Dupa aproximativ o jumatate de ora, instanta a decis sa respinga exceptia invocata de avocatii omului de afaceri, astfel ca acesta a ramas in arest pe parcursul judecarii recursului. Imediat dupa auzirea acestei decizii, avocatul Stefan a solicitat ca Tender sa fie lasat in libertate in timpul judecarii recursului, deoarece, potrivit legii, mandatul de arestare trebuia emis dupa intocmirea hotararii. Astfel, Stefan a mentionat ca intocmirea hotararii a fost realizata de abia in urma cu doua zile, iar mandatul de arestare a fost emis in 3 martie. Instanta a respins si aceasta exceptie invocata de aparatori. Ultima exceptie invocata de aparatorii lui Tender a vizat nulitatea absoluta a deciziei Tribunalului Bucuresti, pe motiv ca magistratii acestei instante au respins, "in mod gresit" cererea Parchetului de "publicitate a procesului". Nazat a explicat ca magistratii Tribunalului Bucuresti ar fi trebuit sa admita ca dezbaterile sa aiba loc in sedinta publica, in spiritul legii. Instanta nu s-a pronuntat pe aceasta exceptie, iar dezbaterile au continuat cu prezentarea motivelor de recurs.
Patru motive de recurs
Astfel, Nazat a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei Tribunalului Bucuresti si retrimiterea dosarului la instanta de fond.
pentru rejudecare. In acest sens, Nazat a afirmat ca sesizarea instantei a fost nelegala. Acesta s-a referit la faptul ca referatul pe baza caruia s-a propus arestarea preventiva a lui Tender este nemotivat, continand doar o insiruire de infractiuni si articole de lege. Nazat a sustinut ca infractiunile de care este acuzat clientul sau nu sunt detaliate, astfel ca nu si-a putut pregati apararea. Totodata, aparatorul lui Tender a mentionat, ca un al doilea motiv de recurs, faptul ca clientul sau nu a fost audiat in calitate de inculpat. Nazat a precizat ca, desi in data de 20.02.2006 a fost inceputa actiunea penala impotriva lui Tender (n.r.- data de la care acesta ar fi avut calitatea de inculpat), el a fost audiat doar in calitate de invinuit. Nazat a respins sustinerea Parchetului potrivit careia ar fi fost vorba de o eroare materiala in acest caz, adica o simpla greseala de scriere, trecand apoi la cel de-al treilea motiv de recurs. Astfel, aparatorul omului de afaceri a invederat completului de judecata faptul ca pentru infractiunea de abuz in serviciu s-a pus in miscare actiunea penala fara ca urmarirea penala sa fie declansata. Al patrulea motiv de recurs l-a constituit faptul ca, desi masura interdictiei de a nu parasi tara a fost luata pentru savarsirea a doua infractiuni, respectiv inselaciune si bancruta frauduloasa, iar masura arestarii a fost luata pe toate cele cinci acuzatii. Ultimul motiv invederat de avocati a fost acela al neschimbarii temeiurilor care au dus la luarea masurii interdictiei de a parasi tara. Astfel, aparatorii omului de afaceri au explicat ca judecatorii au decis luarea primei masuri tocmai pentru ca Ovidiu Tender sa nu se sustraga urmaririi penale, dupa ce s-a constatat faptul ca starea sa de sanatate este una precara. Mai mult, Nazat a precizat ca procurorii nu au depus la dosarul cauzei nici un act care sa ateste ca aceste doua stari de fapt s-au modificat in vreun fel. Dupa ce a invederat motivele de recurs, Nazat a explicat fiecare acuzatie adusa clientului sau. Acesta a mentionat ca in ceea ce priveste infractiunea de inselaciune, nu exista o parte vatamata sau un prejudiciu constatat, asa ca infractiunea practic nu exista. Cat despre celelalte infractiuni, Nazat a precizat ca, desi ele nu au fost detaliate sau probate de procurori, "dau bine la public", dand in acest sens exemplul unui "caz celebru discutat recent, cel al lui Dinu Patriciu". Referindu-se la celebra deja conversatie dintre avocatul Cotofana si expertul Bejenaru, Nazat a declarat ca acesta din urma a incercat, prin autodenunturile facute, sa acopere faptul ca nu a finalizat expertiza la timp si sa arate Parchetului cat ii este de loial. Mai mult, Nazat a spus ca, dupa ce s-a "trezit cu acest expert desemnat de procurori", a solicitat instantei Tribunalului Bucuresti sa permita audierea celor doi ca martori, pentru a se afla adevarul, solicitare care i-a fost respinsa. Totodata, Nazat a mentionat ca procurorii nu au avut mandat de la judecator pentru a ii intercepta acestuia convorbirile.
La final, aparatorul lui Ovidiu Tender a facut un apel la clementa magistratilor, spunand ca Tender are un copil mic si asteapta inca unul, ca soarta a 20.000 de angajati depinde de el si ca, de-a lungul timpului, a facut nenumarate actiuni de mecenat. In replica, procurorul de sedinta a respins toate acuzele aduse de aparatorii lui Tender, mentionand ca a existat un mandat de la judecator pentru interceptarea si inregistrarea convorbirilor lui Bejenaru.
"Hartuiala mi-a adus doar probleme de sanatate"
In ultimul sau cuvant, Tender a declarat ca de un an si cateva luni, de cand "dureaza aceasta hartuiala ca sa il citez pe Dinu Patriciu", nu stie care sunt acuzatiile care-i sunt aduse, pe cine a prejudiciat sau cui trebuie sa-i dea bani.
"Nu stiu ce am facut, pe cine am prejudiciat, care este acest prejudiciu, cui trebuie sa-i dau bani, nu am inteles nimic. Nu stiu cine a facut abuz in serviciu. Este un film, o carte, un vis", a declarat Ovidiu Tender magistratilor. Totodata, omul de afaceri a spus ca il cunostea pe avocatul Gheorghe Cotofana, a carui discutie cu expertul Cristian Bejenaru reprezinta o proba a procurilor in acuzare. Tender a negat insa ca discutia dintre cei doi s-ar fi referit la el. In incheiere, omul de afaceri a mentionat ca tot ceea ce i-a adus aceasta "hartuiala" a fost "probleme de sanatate, care s-au concretizat intr-un preinfarct".


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.