Taraboi pe proiectul "Securistul fiscal"

Asociatia Pro Democratia a organizat ieri o dezbatere publica asupra proiectului de lege privind controlul averilor, la care au fost invitati reprezentanti ai partidelor politice, experti internationali, ONG-uri, ziaristi, precum si initiatorii proiectului, ministrul Justitiei, Monica Macovei (foto stanga), si presedintele ANAF, Sebastian Bodu (foto dreapta). Ministrul Macovei a precizat din start ca "nu-l consider un proiect perfect", si ca a cantarit mult pana sa decida daca viitoarea Directie Nationala de Integritate (DNI) va fi o institutie independenta sau in subordinea ANAF, cum s-a decis in final, pe ratiunea ca ANAF nu s-a temut pana in prezent "sa puna intrebari despre conturi". Macovei a explicat ca legea are trei sanctiuni, prima fiind impozitarea dubla cu 32% a averilor nejustificate, a doua o sanctiune disciplinara, iar a treia, de sesizare a Parchetului, in cazul constatarii unor fapte de natura penala.
La randul lui, Sebastian Bodu a subliniat ca singura sa interventie pe acest proiect s-a oprit la articolul 30, care stabileste un cuantum de impozitare de 32% a averilor nejustificate, deoarece s-a inspirat dupa modelul fiscului francez, care ar reprezenta si "viziunea ANAF si a Partidului Democrat". Cu toate acestea, intr-una din declaratiile facute presei pe holuri, la numai jumatate de ora, seful ANAF s-a contrazis in declaratii, sustinand ca pozitia ANAF si a PD este ca impozitul pe bunurile nejustificate sa nu depaseasca cota unica de impozitare de 16%.
Bodu mai confuz ca niciodata
Imprecis in explicatii, Bodu a incercat sa explice distinctia intre "avere nejustificata" si "avere ilicita". El a spus ca "nejustificat nu inseamna ilicit", deoarece fiscul poate depista o avere ce nu poate fi explicata din veniturile proprietarului, dar ca in lipsa unor probe care sa ateste infractiuni de mita, foloase necuvenite sau evaziune fiscala, averea depistata va fi considerata doar nejustificata. Bodu a adaugat ca sarcina probei pentru fapte ilicite sta la Parchet: "nu vrem sa albim averi, ci doar sa le impozitam, rolul fiscului nu e sa confiste, ci sa impoziteze". Sub tirul intrebarilor jurnalistilor, Bodu a marturisit ca viitoarea DNI va sesiza automat Parchetul in cazul depistarii unei averi nejustificate, pentru ca procurorii sa identifice infractiunile care au stat la baza acumularilor, pentru a stabili caracterul ilicit al dobandirii.
Lui Bodu i s-au mai solicitat lamuriri asupra unei notiunii pe care a exprimat-o - cea de "averi licite nejustificate", mai precis cum poate fi considerata o avere nejustificata ca fiind licita, dar totusi sa fie impozitata cu 32%, cu titlu de sanctiune fara a se astepta verdictul magistratului. Bodu nu a putut lamuri presa nici daca verificarile DNI se vor rasfrange asupra bunurilor personale din case, sau doar a celor aflate la vedere (case, masini, terenuri), la fel cum nu a putut preciza daca vor intra sub incidenta legii si vilele construite de politisti sau functionari cu bani ai parintilor, dar trecute in acte doar pe numele copiilor - situatie neinterzisa de lege, dar intalnita frecvent in vestitele anchete ale Internelor de acum cativa ani despre "vilele politistilor". Reprezentantii PSD aflati in sala i-au cerut lui Bodu sa spuna cum va proceda DNI in cazul estimarii unei averi, raportate la venituri, in situatia in care preturile la case si terenuri au crescut de zeci de ori in ultimii ani, precum si in cazurile de diferente dintre cota de impozitare a imobilelor in actele primariilor si valoarea reala de piata a acestora - exemplu intalnit peste tot in tara. Bodu a replicat ca aceste aspecte vor fi stabilite de "evaluatori", fara a indica vreo procedura anume sau daca exista vreo baza de calcul. Cozmin Gusa, liderul PIN, a calificat legea, in forma prezentata, ca fiind una "antinationala" intrucat ea va afecta milioanele de "capsunari" care sustin cu miliarde de euro economia nationala, dar care aduc banii cu traista in tara si, prin urmare, la un control al DNI, nu vor putea sa justifice averile acumulate.
Perchezitiile inspectorilor fiscali dezaprobate de ONG-uri
Una din marile critici aduse de vorbitori proiectului a vizat dreptul inspectorilor fiscali de a intra in casele oamenilor, chiar inainte de a avea mandat, pentru a perchezitiona si a ridica orice inscrisuri pe care le-ar considera utile. Macovei a recunoscut la acest capitol ca nu a facut altceva decat sa preia o prevedere similara din codul de procedura fiscala in vigoare: "Noi doar am copiat". Numai ca prevederile din respectivul cod se refera la dreptul de intrare al reprezentantilor fiscali in imobilele persoanelor juridice, nu si in cele ale persoanelor fizice. Societatile comerciale desfasoara acte de comert, au gestiune, cu bunuri, marfuri si contabilitate, si e firesc sa poata fi controlate de autoritati tocmai pentru ca desfasoara o activitate publica care se impoziteaza - lucru care nu se potriveste insa cu dreptul la viata privata si de proprietate al cetatenilor, care nu se impoziteaza. In aceasta privinta, Georgiana Iorgulescu, de la Centrul de Resurse Juridice, a afirmat ca Monica Macovei in loc sa apere Drepturile Omului, le-a "inrautatit" atunci cand a introdus in lege posibilitatea ca inspectorii fiscali sa ceara autorizatie de intrare in domicilii, direct de la judecatorie, "pe calea ordonantei prezidentiale, care este o masura vremelnica prin natura ei", fara ca persoanele controlate de fisc sa poata formula recurs impotriva hotararii judecatoriei, fapt ce contravine Conventiei Europene a Drepturilor Omului. Pozitiei lui Iorgulescu i s-au raliat si reprezentantii altor ONG-uri.
"Transparency International" cere retragerea proiectului
Prezent la dezbateri, ex-ministrul Finantelor, Mihai Tanasescu, a cerut un cadru legislativ egal pentru toti cetatenii, pentru ca averile tuturor sa poata fi controlate, nu doar cele ale demnitarilor. De altfel, toti cei prezenti au subscris acestui punct de vedere, aratand ca discriminarea de orice fel nu este permisa de Constitutie. Tanasescu a cerut initiatorilor legii sa stabileasca cu precizie cum va opera aceasta lege, daca ea va actiona si retroactiv, pe ce criterii se vor face controalele si cum se vor declara nejustificate averile, "pentru a se preveni abuzurile". Ex-ministrul Justitiei, Cristian Diaconescu, a declarat ca legea este necesara si a avertizat asupra pericolelor ca ea sa poata fi folosita de structurile guvernamentale impotriva "unei anumite parti a societatii, in conditiile in care notiunea de indicii temeinice este lasata la indemana inspectorilor fiscali". Diaconescu s-a intrebat retoric cum ar putea aceasta lege sa se refere si la marile averi ale "oligarhiei securiste" care a aparut in Romania dupa 1990.
Finalul dezbaterilor a scos la iveala - fapt unanim acceptat - ca proiectul are multe lacune, prevederi anticonstitutionale si imperfectiuni. Drept pentru care s-a decis formarea unui comitet de lucru, format din repreznetanti ai partidelor si ONG-urilor, care sa faca amendamentele de rigoare. O pozitie radicala fata de proiectul Macovei - Bodu a avut-o Victor Alistar, de la "Transparency international", care a solicitat "retragerea proiectului pentru deficientele de fond si forma" si repunerea lui pe tapet doar dupa ce acesta va "reprezenta expresia unei politici publice coerente".

---

Despre autor: