Traian Basescu nu a reusit ieri sa armonizeze pozitiile liderilor partidelor parlamentare pe nici una din temele discutate, dar exercitiul de imagine pare ca i-a iesit. Mai mult, seful statului s-a aratat preocupat si ingrijorat de soarta opozitie
Traian Basescu nu a reusit ieri sa armonizeze pozitiile liderilor partidelor parlamentare pe nici una din temele discutate, dar exercitiul de imagine pare ca i-a iesit. Mai mult, seful statului s-a aratat preocupat si ingrijorat de soarta opozitiei si a lipsei de dialog dintre aceasta si putere. Pe tot parcursul discutiilor, care au durat aproape trei ore, tinta sefului statului a fost premierul pe care Basescu l-a tot inghesuit. L-a intrerupt des si chiar l-a lasat vorbind pentru cateva minute, cand presedintele a lipsit din incapere, pentru ca - la intoarcere - sa uite argumentele aduse in discutie de Calin Popescu Tariceanu. Seful Executivului i-a multumit ironic presedintelui pentru toate "amabilitatile", sustin surse prezente la discutii, iar Basescu i-a replicat: "Au fost sincere!". De altfel, cand i-a salutat pe liderii politici veniti la discutii, Basescu l-a intrebat pe Tariceanu, profitand de prezenta jurnalistilor: "Ce-i Caline, ai uitat ce am discutat in CSAT?". Premierul a raspuns foarte incet: "N-am uitat", moment in care presedintele a replicat:"Probleme de memorie! Nu-i nimic, scoatem stenograma". Intrevederea de la Palatul Cotroceni a fost marcata si de spectacolul nationalist, sustin sursele citate, oferit in cinstea zilei de 15 martie de presedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor. Sefii partidelor parlamentare au primit de la presedinte cate un CD continand proiectele de lege privind siguranta nationala, acestea avand in continuare specificatia "secret". Cert este ca dupa intalnirea de ieri de la Cotroceni dintre presedinte si liderii partidelor parlamentare s-a soldat fara nici un rezultat concret, in ciuda listei de subiecte arzatoare de pe ordinea de zi.
Motivele secretizarii, necunoscute
Presedintele a promis ca in prima sedinta a CSAT va cere desecretizarea stenogramei sedintei Consiliului in care au fost discutate proiectele de lege privind siguranta nationala. El si-a aratat nemultumirea fata de faptul ca pe acest subiect s-a facut "joc politic lipsit de fair-play" la adresa sa, adaugand: "E regretabil jocul si putin urat!". Cert este ca ieri, cu exceptia liderilor PD, toate partidele s-au pronuntat pentru desecretizarea proiectelor. Traian Basescu a explicat situatia celor sase proiecte, faptul ca in CSAT nu a existat o discutie pe fond in privinta continutului lor si ca presedintele insusi nu este de acord cu toate prevederile. El nu a spus, insa, clar care a fost ratiunea pentru care controversatele proiecte au fost secretizate. Conform relatarii presedintelui, din care lipseste motivul secretizarii, cele 6 proiecte de legi privind siguranta nationala au fost "puse pe masa" cu 2-3 zile inainte sedintei CSAT. El a precizat ca proiectele au fost elaborate de institutiile cu atributii in domeniu, "din care trei inclusiv cu Guvernul si ministerele abilitate". "Din punctul meu de vedere, asa cum rezulta si din stenograma, reprezinta un material brut", a adaugat Basescu. El a subliniat ca participantii la sedinta CSAT au convenit mecanismul pe care sa-l urmeze proiectele, "caruia nimeni nu i-a obiectat". El a precizat ca a sustinut ca proiectele nu trebuie luate in discutia CSAT, deoarece nu apartin Consiliului, singurul proiect discutat fiind cel al legii MApN, la insistenta ministrului Apararii. Basescu a mai precizat ca denumiri din aceste proiecte nu corespund Constitutiei. Seful statului a afirmat ca solutia convenita in CSAT a fost sa transmita pachetul de legi presedintilor Comisiilor parlamentare de specialitate, care sa-l discute pornind de la experienta pe care o au in domeniu, urmand ca dupa 60 de zile sa revina cu proiectele in CSAT, pentru a gasi o formula care sa corespunda exigentelor Constitutiei. Dupa aceasta, urma avizarea in CSAT si lansarea in dezbatere publica.
"In momentul in care imi voi insusi forma lor, nu voi avea nici o ezitare sa le fac publice si sa le sustin", a mai spus seful statului. El a catalogat faptul ca proiectele i-au fost atribuite drept "un joc politic lipsit de eleganta, de fair-play", reclamand "adevarata campanie lipsita de fair-play" care a fost declansata in acest sens. Basescu a tinut sa dea citire unui articol de lege, pe care a aratat ca nu si-l insuseste: "Este absolvit de orice raspundere... care exercita in limitele legii atributiile de serviciu si a cauzat suferinta ori vatamarea unor persoane ori a adus un prejudiciu". Seful statului a precizat ca a citat din Statutul politistului adoptat in 2002 si prin votul multora dintre cei care astazi "tipa" in privinta aceluiasi articol, ce se regaseste in proiectul Statutului ofiterilor de informatii. El a precizat ca, la adoptarea statutului politistului, acest articol a fost sustinut fara rezerve si de PNL si de PD si de PSD care se afla la putere si chiar Emil Hurezeanu era consilier al primului-ministru. Basescu s-a pronuntat impotriva acestui articolul apreciind ca acesta trebuie reformulat, pentru ca oricine trebuie sa raspunda in fata legii.
Tariceanu: Stenograma CSAT va lamuri
Premierul Calin Popescu Tariceanu a evitat sa faca precizari despre modul in care s-a luat in CSAT decizia de secretizare a proiectelor legilor sigurantei. El s-a limitat la a spune ca stenograma sedintei va lamuri pozitiile exprimate, dupa ce presedintele Traian Basescu a anuntat ca va cere publicarea stenogramei. Tariceanu a insistat pe necesitatea dezbaterii publice asupra legilor sigurantei nationale, deoarece considera ca pastrarea drepturilor si libertatilor individuale trebuie sa prevaleze in fata dorintei institutiilor de a-si consolida atributiile. El a aratat ca, potrivit propunerii avansate de presedintele Basescu, proiectele ar fi trebuit discutate in cadru inchis, apoi in CSAT si dupa aceea puse in dezbatere publica. Tariceanu a spus ca, in opinia sa, nu este nimic de ascuns, iar punerea lor in dezbatere publica de la inceput ar scurta durata pana la adoptare. Intrebat ce a vrut sa spuna presedintele la inceputul intalnirii, cand l-a intrebat "Ce-i Caline, ai uitat ce am discutat in CSAT?", Tariceanu a spus ca presedintele a crezut ca a uitat, dar el nu a uitat ce s-a discutat. Premierul a adaugat ca Traian Basescu a insistat, in sedinta CSAT, ca toate cele sase proiecte de lege sa mearga la Parlament cu eticheta "secret". "Eu nu stau sa fac relatari ale sedintelor CSAT", a mai spus liderul PNL, la insistentele jurnalistilor pe aceasta tema. El a adaugat ca exista riscul ca proiectele sa fie considerate "imature". Intrebat cine a decis secretizarea proiectelor de lege, Tariceanu a explicat ca acestea "au venit pe masa CSAT", iar in Consiliu nu a avut loc o dezbatere in detaliu a acestora. "Fiecare si-a exprimat punctul de vedere. Presedintele a facut aceasa propunere", a mai spus premierul.
Observatiile PC
Vicepresedintele PC Mircea Chelaru a apreciat ca intalnirea cu Traian Basescu a fost utila, chiar daca a capatat, in unele momente, conotatii de redundanta si contuzii de opinie intre presedinte si primul-ministru. Chelaru a tinut sa remarce ca documentul privitor la strategia de securitate nationala este neorganizat si lipsit de rigoare, pentru ca nu sunt enuntate principiile si nu pot fi extrase un model de securitate si resursele lui. Strategia nu precizeaza, in opinia reprezentantului PC, nici care sunt locul si rolul institutiilor viitoare pentru ca acestea sa poata sa asigure pacea sociala, siguranta interna a statului si, mai ales, sa poata consolida statutul Romaniei in Alianta Nord-Atlantica.
Geoana a remarcat dezechilibrul Guvern-Presedintie
Consultarile de la Cotroceni fac dovada faptului ca exista un grav dezechilibru intre Guvern si Presedintie, lasand impresia ca Executivul este un actor constitutional si institutional de mana a doua, a afirmat presedintele PSD, Mircea Geoana, la finalul discutiilor. El a apreciat ca exista o tentatie din partea presedintelui Traian Basescu de "a acapara agenda publica", seful statului incercand, in opinia sa, "sa scurtcircuiteze traseul normal al dezbaterii politice" in Romania. "Intrebarea pe care o am este care mai este rolul Guvernului, daca toate temele importante vin, se dezbat si eventual se rezolva la Cotroceni?", a afirmat Geoana, dupa consultarile cu seful statului El considera ca mai toate temele discutate au fost artificiale, inoportune sau nu sunt de interes national si de apanajul institutiei prezidentiale. Acest mecanism trebuie sa suporte corectii masive in ceea ce priveste selectia temelor si durata intalnirilor, a adaugat Mircea Geoana, precizand, insa, ca PSD va participa la viitoarele consultari "cu buna-credinta".
"Aceasta tentatie de a monopoliza, de a acapara agenda publica exclusiv in discutii la Cotroceni credem ca este un inceput de exercitiu care trebuie sa ne preocupe", a subliniat Mircea Geoana. Discutiile din jurul Strategiei de securitate nationala "incearca sa mascheze imensa tensiune existenta in CSAT intre seful statului si premier", este de parere liderul social-democrat, convins ca absenta unui consens in CSAT l-a condus pe presedintele Basescu la "scurt-circuitarea traseului normal, incercand sa eludeze traseul legislativ normal si rolul Guvernului". "Orice discutie in absenta unei clarificari la nivelul coerentei actiunii intre Guvern si presedinte credem ca sunt secundare", a spus Geoana, considerand ca este "absolut grav" ca pachetul de legi privind siguranta nationala a fost redactat de profesionisti din zona serviciilor de informatii. "Acest monopol este daunator, macar aluzia ca oameni din servicii ar putea fi absolviti creeaza un sentiment de disconfort si anxietate", a completat Geoana. PSD a solicitat sefului statului sa se prezinte in fiecare an in fata Parlamentului cu un raport despre securitatea tarii.
Statutul minoritatilor
Divergentele privind Statutul minoritatilor nu si-au gasit vreo solutie. Liderii PNL si PC sustin proiectul in forma prezentata de Guvern, dar PD si UDMR nu renunta la punctele de vedere diferite. Basescu a apreciat ca liderii PD si cei ai UDMR trebuie sa gaseasca "o solutie de mijloc", la care sa se alature si PSD, care are propriile obiectii la Statut. Liderul PSD Mircea Geoana a apreciat ca Statutul minoritatilor "trebuie pus la frigider si reluata discutia in 2007, cand Romania va fi membra a UE". Conservatorii si-au exprimat si optiunea pentru modificarea Constitutiei si pentru tratarea nediscriminatorie a romanilor "din zonele in care sunt redusi numeric" Mircea Chelaru a spus ca prefera aceasta sintagma, pentru ca nu se poate vorbi de "romani minoritari" in propria lor tara.
Presedintele UDMR Marko Bela a aratat ca, la intalnirea de la Cotroceni, s-a convenit rediscutarea in cadrul Coalitiei de guvernamant a continutului proiectului de lege a minoritatilor fata de care exista unele divergente cu PD. N-am avut "nici un moment iluzia ca, daca in coalitia guvernamentala am avut divergente in ceea ce priveste legea minoritatilor, ne vom intelege aici, intr-un cadru in care este prezent si un partid ultranationalist - Partidul Romania Mare", a mai afirmat Marko.
Modificarea Constitutiei, neprioritara
Nici una din formatiunile prezente la Cotroceni, cu exceptia PC, nu considera necesara modificarea Constitutiei. Chiar si liderul PD Emil Boc a admis ca revizuirea Legii fundamentale nu este o prioritate. UDMR s-a pronuntat pentru modificarea catorva dispozitii constitutionale, a aratat Marko Bela, care a adaugat insa ca acest demers "nu este o urgenta a zilei de astazi". Liderul UDMR a afirmat ca observatiile Uniunii la o eventuala revizuire a Constitutiei ar consta, pe langa modificarile legate de aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, in eliminarea ordonantelor de urgenta sau folosirea lor numai in cazuri exceptionale, eliminarea modalitatii de asumare a raspunderii Guvernului pentru proiectele de acte normative si o mai buna corelare a Parlamentului cu Executivul si institutia prezidentiala.
Temele PSD
PSD s-a declarat extrem de preocupat de agresivitatea unor ministri importanti, in principal de la PD, in racolarea de alesi locali. Mircea Geoana a facut un apel catre presedinte ca cele 45 de zile care sunt prevazute in legea privind stoparea migratiei politice pentru declararea apartenentei politice sa nu fie folosita pentru continuarea acestui efort de "racolare, intimidare, hartuire si santaj" din partea democratilor.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.