7 Martie 2006
Pozitia festelita, de ghiocel intristat de vitregiile unei prognoze meteo defavorabile, pare sa fi intrat in noul regulament de ordine interioara al diplomatilor Romaniei. Sa spui un da curajos dintr-o pozitie cocarjata incepe sa devina o obisnuinta
Pozitia festelita, de ghiocel intristat de vitregiile unei prognoze meteo defavorabile, pare sa fi intrat in noul regulament de ordine interioara al diplomatilor Romaniei. Sa spui un da curajos dintr-o pozitie cocarjata incepe sa devina o obisnuinta in Aleea Alexandru. Sau sa te inclini delicat si gratios in pozitia "rabatat" pentru a lua vitejeste palme dupa ceafa.
Ministrul Ungureanu ne-a declarat mai deunazi land federal al Austriei, chestie care a trezit reactii dintre cele mai diverse. Unii s-au bucurat teribil: in sfarsit, traim si noi in Austria! Altii s-au basicat: Austria mai are cateva luni de Presedintie UE - chiar nu putea fi traversata perioada asta fara un astfel de omagiu de vasalitate?
Practic nimic nu mai e de mirare in Aleea Alexandru dupa declaratia secretarului de stat Lucian Leustean care a incadrat Romania la categoria pitici si a trecut Ungaria la clasa giganti. De necrezut - principiul egalitatii intre state in planul relatiilor internationale contestat de un demnitar roman - culmea chiar in fata Parlamentului Romaniei! De-a dreptul intristator este ca declaratiile publice nu l-au miscat inca pe numitul Leustean din inalta demnitate de secretar de stat. Sau tocmai declaratiile de mai sus l-au insurubat si mai bine in postul detinut.
Iar ieri ministerul condus de Mihai Razvan Ungureanu ne-a lasat cu gura stramba. Pe la orele pranzului toate redactiile din Bucuresti au primit un comunicat de presa prin care Ministerul de Externe anunta ca va retrage Ordonanta de Urgenta pentru infiintarea unei noi fundatii Gojdu la Budapesta. La Camera Deputatilor nimeni nu stia nimic. Au asteptat deputatii ce au asteptat si daca tot era pe ordinea de zi chestiunea Gojdu au votat retrimiterea ei in Comisia Juridica. Prezent la dezbaterea deputatilor, vesnic uluitorul Leustean a adoptat o noua tactica: a refuzat sa ofere explicatii. Iar Departamentul de Comunicare al Ministerului s-a facut remarcat printr-o asurzitoare tacere.
Chestiunea Fundatiei Gojdu are implicatii deosebit de profunde. Fundatia Gojdu a devenit subiect de drept al statului roman prin Tratatul de la Trianon din 1920, dupa ce a functionat aproape jumatate de secol la Budapesta. Infiintata de avocatul roman Emanuil Gojdu, unul dintre cei mai bogati oameni din Imperiul Austro-Ungar, aceasta fundatie a acordat burse romanilor ortodocsi din Ardeal si Ungaria contribuind esential la crearea unei elite intelectuale romanesti. Tratatul de la Trianon a facut din Fundatia Gojdu un subiect de drept al statului roman. Iar Ungaria prin blocarea conturilor fundatiei in 1927, prin nationalizarea abuziva a bunurilor sale in 1952 nu face altceva decat sa conteste Tratatul de la Trianon. Budapesta nu vrea sa recunoasca in ruptul capului ca Fundatia Gojdu se supune legilor romanesti. Pana si noua fundatie de care tin cu dintii sefii din Aleea Alexandru va fi infiintata conform legislatiei maghiare - blocand pe viitor orice incercare de revendicare a bunurilor Gojdu in conformitate cu Conventia de retrocedare din 1937, incheiata intre Bucuresti si Budapesta.
In comunicatul de ieri al MAE se anunta intentia organizarii unor dezbateri publice in legatura cu noua Fundatie Gojdu - aprig contestata atat de administratorii sai legali, ierarhii ortodocsi din Ardeal, cat si de principalii beneficiari - respectiv studentii romani ortodocsi. Afirmatii in totala contradictie cu expunerea de motive depusa la Camera Deputatilor in care se afirma ca au existat asemenea consultari. De fapt comunicatul de ieri nu reprezinta decat o solutie de avarie, o smucitura disperata de mansa unui avion intrat in vrie.
Sa ne fereasca Dumnezeu de posibilitatea ca toata ameteala de ieri sa fie definitorie pentru modul in care functioneaza in prezent diplomatia romaneasca! Un comunicat de genul hai sa aruncam praf in ochii presei, urmat de o respingere incapatanata a dialogului nu este sub nici o forma de natura sa sporeasca credibilitatea celor care reprezinta oficial Romania in afara granitelor. Iar slugarnicia nu contribuie sub nici o forma la integrarea europeana - ci dimpotriva, micsoreaza sansele Romaniei de a-si putea impune punctul de vedere in conformitate cu importanta sa reala ca tara europeana interesele sale legitime.

Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua

Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.