Cosciuge cu turnulete

Interesandu-ne la specialisti in rezistenta in constructii am aflat ca primele cladiri care se vor darama in caz de cutremur major nu sunt cele cu bulina rosie, cum s-ar crede, ci palatele tiganesti cu turnulete. Cele cateva mii de astfel de constructii din Romania se vor transforma in moloz la un cutremur de 6 grade pe scara Richter, cu o durata ceva mai mare. Cele mai predispuse unei catastrofe sunt "pagodele" din sudul Campiei Romane, inclusiv cele din jurul Bucurestilor. Desi sunt mari si dau senzatia de soliditate, aceste constructii cu turnulete peste turnulete sunt foarte subrede. Toti arhitectii care au studiat "stilul tiganesc" spun ca produsele acestei mode ciudate nu au structura de rezistenta. Pe locul doi vin, cum aminteam, restul constructiilor care au fost facute la gramada, fara autorizatie, sau cele care s-au dorit "extinderi" pe structura unor cladiri mai vechi. Deoarece pana acum publicatiile s-au ocupat de riscul blocurilor cu bulina, ZIUA isi propune de aceasta data sa zaboveasca mai cu atentie asupra palatelor tiganesti, cu mentiunea ca in aceasta categorie se includ si constructii similare facute de mantuiala in mai toate zonele tarii, chiar daca nu au ca semn distinctiv, cunoscutele turnuri si turnulete.
Constructii soc
Nu se stie cu exactitate de unde s-au inspirat tiganii cand si-au ridicat primele palate, dupa 1990. Exista deja in Romania studii de specialitate asupra lor, facute de profesori in arhitectura, care nu spun daca ideea a venit de la vreun stil local, romanesc, pe care sa-l fi diversificat cu ornamente vazute in filme sau emisiuni TV. Oricum, aceste imobile bizare au reusit sa socheze inca de la inceput prin arhitectonica fara cap si coada si mai ales prin multitudinea de turnulete tip pagoda puse unul peste altul. In 16 ani au aparut zeci de cartiere sau chiar mini-localitati tiganesti realizate exclusiv dupa acest calapod. Specilaistii spun ca, desi lipsita de o estetica in intelesul canonic al termenului, arhitectura tiganeasca este usor de recunoscut in spatiul central european si balcanic, adica au un "ce" unitar. Cand vezi pagode stii imediat ca acolo sunt tigani.
Multi au crezut ca aceste cladiri cu unul sau mai multe etaje locuibile si turnulete stralucitoare puse una peste alta doar cu scop decorativ, au costat o avere fiecare. Adica tiganii, neavand in ce sa mai bage banii facuti in Occident, s-au apucat de construit mamuti din ciment, urati la infatisare, dar mari si solizi. Un palat tiganesc pare a fi realizat cu sute de mii de euro. Dar lucrurile nu stau tocmai asa. In primul rand costurile au fost mult mai mici, tiganul avand intentia doar sa impresioneze si mai putin sa cheltuiasca banii. Asa ca beneficiarii cu sange nomad au cerut constructorilor sa le respecte indicatiile: materiale ieftine si cat mai putine, fundatii mici, dar briz-brizuri cat mai multe si cat mai la vedere. Totul a mers exclusiv pe imaginatia tiganului.
Constructii care nu se potrivesc cu nimic
In cele mai multe cazuri, pentru obtinerea autorizatiilor s-au prezentat proiecte corect facute, dar dupa scoaterea documentelor tiganul facea tot ce stia. Adica modifica proiectul dupa bunul plac. La darea peste cap a regulilor in constructie au contribuit si mesterii zidari, care le-au cantat beneficiarilor in struna, fara sa-i avertizeze asupra pericolului. S-a mers pe zicala "clientul nostru, stapanul nostru" la modul explicit... Luand exemplul primului palat de tip pagoda din tiganie, intreaga elita a comunitatii a ridicat "gemeni" ai acestuia, pentru a se evidentia ca apartinand clasei avute. Asa au aparut aglomerarile de imobile cu turnulete in cartierele asa-zis "bogate" din tiganie, constructii care nu se potrivesc cu nimic din mediu inconjurator si sunt atat de urate incat doar ca nu tipa. Pentru rommi aspectul estetic nici nu mai are vreo importanta. Important este sa mimeze opulenta, iar mima sa fie acceptata de comunitate.
In 1998, inginerul constructor Ilie Voinescu, specialist in cadrul unei firme particulare, a fost solicitat sa verifice structura de rezistenta a unui palat tiganesc din sudul Capitalei Romaniei, deoarece incepuse sa se crape, desi avea doar un an vechime. Specialistul si-a adus aparatura si a verificat constructia. Concluzia a fost ca palatul cu trei niveluri este pe cale sa se prabuseasca deoarece structura de rezistenta e discontinua, peretii sunt foarte subtiri, fierul beton folosit in placi e mult mai rar decat normativul iar fundatia nu are decat 70 de centimetri.
Curios, inginerul Voinescu a mai propus catorva tigani cu palate sa le verifice soliditatea caselor. A urmarit in special zona Bucuresti, Alexandria si Giurgiu. Acest perimetru este cel mai zdruncinat in timpul cutremurelor, deoarece terenul moale permite undei seismice sa se propage usor. Mai mult, miscarea tectonica pornita din Vrancea se izbeste de Muntii Balcani si se intoarce in sudul Romaniei. Acesta este motivul pentru care localitatea Zimnicea a fost greu afectata de seismul din 1977.
Conform datelor lui Ilie Voinescu, palatele tiganilor cu zeci de turnulete din perimetrul studiat sunt ca niste castele din carti de joc. La prima miscare seismica de peste 6 grade pe scara Richter se fac una cu pamantul.
Pagode din lacomie
Faptul ca aceste constructii sunt subrede este stiut si la institutul de Arhitectura Ion Mincu. "In cele mai multe cazuri, nimic nu este nici pe departe atat de solid pe cat pare la aceste constructii. Materialele folosite sunt foarte ieftine si puse in opera modest. Totul e facut rapid si in spiritul de improvizatie. Cand vezi palatele acelea vag plutitoare, sutinute de colonete ireal de subtiri, iti dai seama ca e un mod de a mima importanta edificiului", a spus arhitectul Catalin Berescu.
Liderii rromilor dau vina in special pe constructori. "S-a facut un compromis intre tiganul ignorant, fara carte, dar lacom, care a cerut o tampenie cum a crezut el de cuviinta, si constructorul care a fost bandit i-a luat banii si l-a servit. Da, este grava situatia la nivelul intregii tari. Eu nu vad rezolvarea decat printr-o decizie centrala, care sa se aplice in tot teritoriul. Ar trebui sa se dea amenzi mai severe in cazurile de nerespectare a regimului constructiilor, nu e gluma aici, e vorba despre viata atator oameni. O sa ajungem iar ca in 1977, sa se darame o gramada de cladiri din cauza prostiei sau lacomiei. Din cate stiu eu, atunci au fost impuscati niste arhitecti care nu-si facusera meseria cum trebuie si a murit populatie din cauza lor", este de parere Madalin Voicu, presedintele de onoare al Partidei Romilor.
Deocamdata nu se stie ce se va intampla cu aceste edificii, care sunt un fel de cosciuge in care tiganii s-au bagat singuri. Cu banii pentru consolidare s-ar putea face o cladire noua, deci investitia nu se justifica. Pentru daramarea lor este iarasi nevoie de multi bani, avand in vedere faptul ca sunt multe si mari. Cel mai probabil vor ramane in picioare si... Dumnezeu cu mila!...

---

Despre autor: